29% dintre europeni văd un declin al nivelului de trai în următorii cinci ani. Consumul devine mai prudent

Aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene estimează că nivelul lor personal de trai va scădea în următorii cinci ani, iar ponderea celor pesimiști, 29%, este cu 11 puncte procentuale peste cea a respondenților care se așteaptă la o îmbunătățire, 18%, potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat pe peste 26.000 de persoane.

Dincolo de anunț, distribuția răspunsurilor arată o problemă directă pentru mediul de afaceri: 27% spun că nivelul de trai li s-a deteriorat deja în ultimele 12 luni, față de doar 11% care indică o îmbunătățire, în timp ce 62% vorbesc despre stagnare. Pentru companii, această combinație înseamnă un consum mai prudent, sensibilitate mai mare la preț și presiune pe marje în segmentele unde costul vieții dictează decizia de cumpărare.

Cea mai clară explicație vine din ierarhia preocupărilor publice. Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt tema pe care 47% dintre cetățenii UE vor ca Parlamentul European să o trateze prioritar, cu 6% peste sondajul anterior, deși și atunci era pe primul loc. Pentru investitori și manageri, asta indică faptul că problema nu mai este doar una de percepție, ci una care se traduce în presiune politică pentru măsuri cu impact bugetar, fiscal sau de reglementare.

Riscul nu este uniform. Pesimismul este mai ridicat în rândul persoanelor de 55 de ani și peste, unde 34% anticipează o scădere a nivelului de trai, dublu față de respondenții mai tineri, dintre care 17% împărtășesc aceeași evaluare. Iar această diferență de 17 puncte procentuale contează pentru sectoarele care depind de consumul gospodăriilor mature, de la retail alimentar la servicii și sănătate, unde prudența la cheltuieli poate apărea mai devreme decât în cohortele tinere.

Franța concentrează cel mai mare pesimism, iar Europa Centrală și de Est rămâne mai rezilientă în percepție

La nivel de state membre, Franța înregistrează cel mai ridicat procent de răspunsuri negative din bloc: 44% dintre respondenți se așteaptă ca situația lor să se înrăutățească. Asta înseamnă un nivel cu 15 puncte procentuale peste media UE, de 29%. Portugalia, Germania și Austria afișează rezultate apropiate, ceea ce mută centrul de greutate al nemulțumirii economice spre unele dintre cele mai importante economii ale Uniunii.

La polul opus, țările nordice și Europa Centrală și de Est au perspective mai favorabile. În Polonia, doar 9% se așteaptă la o deteriorare a situației, adică la aproape o treime din media UE. Ungaria coboară și mai mult, la 8%, cel mai redus nivel de pesimism economic din întregul bloc. Pentru capitalul care caută stabilitate a cererii și un climat social mai puțin tensionat, aceste diferențe de percepție devin un indicator util de piață, chiar dacă nu substituie datele macroeconomice.

Numai că sondajul nu oferă o cifră separată pentru România. Informațiile publicate permit doar plasarea sa în tabloul mai larg al Europei Centrale și de Est, unde outlook-ul apare mai pozitiv decât în vestul continentului. Pentru un decident economic, absența unui indicator punctual pentru România înseamnă că nu poate fi extrasă o concluzie locală fermă doar din aceste date, dar poate fi observată direcția regională mai puțin pesimistă.

Imaginea Uniunii rămâne, per total, favorabilă: 50% dintre cetățeni au o percepție pozitivă despre UE, față de 17% care au una negativă. Raportul este aproape de 3 la 1 în favoarea evaluărilor pozitive. Dar acest avantaj se îngustează în Franța, Austria, Grecia și Cehia, exact acolo unde tensiunea economică este mai vizibilă.

Conform Euronews, doar 62% dintre respondenții din Franța și Austria consideră că balanța generală a apartenenței la UE a fost pozitivă, acesta fiind cel mai scăzut nivel din Europa după Bulgaria, cu 57%. Pentru piețe, o astfel de eroziune a percepției într-un context de putere de cumpărare slăbită ridică riscul ca temele economice să fie convertite electoral în presiune asupra agendei europene.

Presiunea pe costul vieții se mută din economie în politică și poate schimba apetitul pentru risc

Miza nu este doar statistică. Un pesimism economic ridicat în state membre-cheie poate alimenta euroscepticismul și poate influența alegerile viitoare, cu potențial de consolidare a partidelor populiste care promit soluții rapide la problemele economice. Pentru mediul investițional, aceasta este o sursă de risc politic: când veniturile reale sunt percepute în scădere, toleranța publică pentru ajustări fiscale, reforme structurale sau politici monetare restrictive se reduce.

Iar efectul asupra companiilor poate apărea pe trei canale. Primul este consumul, unde gospodăriile afectate de costul vieții amână achizițiile și coboară în gamă. Al doilea este economisirea, care tinde să fie orientată mai defensiv într-un climat de incertitudine economică. Al treilea este forța de muncă, unde percepția de deteriorare a standardului de viață poate menține presiunea pe salarii și pe costurile operaționale.

Un oficial al Parlamentului European a legat explicit componenta economică de modul în care sunt văzute instituțiile europene, într-o declarație despre erodarea puterii de cumpărare și ascensiunea partidelor eurosceptice.

„Există mai mulți factori de luat în considerare, dar incertitudinea economică și creșterea prețurilor ar putea influența modul în care este percepută UE.”

Pentru strategia de business, semnalul relevant este că inflația și costul vieții nu mai sunt doar variabile macro. Ele influențează încrederea în instituții, preferințele electorale și, implicit, predictibilitatea cadrului de reglementare. Într-un astfel de mediu, diferențele dintre țări devin la fel de importante ca media europeană: 44% pesimism în Franța, față de 9% în Polonia și 8% în Ungaria, descriu piețe cu profil de risc social și politic foarte diferit pentru următorii cinci ani.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în RaglaDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repereBravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după baniLylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarciRevista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani