Care sunt cele mai arzătoare subiecte în centrul atenției în această săptămână la Bruxelles?

La începutul săptămânii, miniștrii agriculturii din UE se vor reuni luni (26 februarie) la Bruxelles pentru a discuta o propunere a Comisiei de reducere a birocrației în acest sector și de simplificare a obligațiilor pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a primi fonduri.

Practic aproximativ 1 500 de tractoare sunt așteptate în cartierul european în aceeași zi cu Consiliul Agricol, deoarece fermierii cer miniștrilor să le răspundă cererilor lor.

Apoi, Iulia Navalnaya, văduva lui Alexei Navalny, se va adresa miercuri eurodeputaților de la Strasbourg, după ce săptămâna trecută a avut o masă rotundă cu miniștrii afacerilor externe ai UE la Bruxelles.

De săptămâni întregi, fermierii au manifestat în toată Europa, cerând încetarea acordului UE-Mercosur și fonduri suplimentare din partea UE pentru a facilita tranziția către practici mai durabile.

În plus, printre cererile fermierilor belgieni a fost inclusă și încetarea încercării UE de a dereglementa noile tehnici genomice. În timp ce deputații europeni și-au adoptat poziția în acest dosar, propunerea nu a găsit încă un teren comun în Consiliu, deoarece statele membre ale UE rămân divizate în această privință.

Urmează ca la Strasbourg, Parlamentul European va da marți (27 februarie) votul final asupra legii de restaurare a naturii, acum foarte politizată.

În ciuda compromisului la care au ajuns colegiuitorii în noiembrie anul trecut, propunerea se confruntă cu noi atacuri din partea legislatorilor din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Însă, creșterea prețurilor la alimente va fi, de asemenea, discutată luni seara de către deputații europeni. În aceeași zi, aceștia vor avea o dezbatere cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, despre inflație și posibile reduceri ale dobânzilor.

Încă de la începutul acestei luni, Lagarde a avertizat împotriva reducerii prea rapide a ratelor dobânzilor – deși zvonurile indică posibile reduceri până în vară.

Tot în ziua de luni, deputații europeni vor cere statelor membre ale UE să ridice blocajul asupra Directivei privind platformele de lucru – după ce Germania, Franța, Grecia și Estonia s-au opus la începutul acestei luni unui acord asupra noilor reguli menite să îmbunătățească condițiile pentru lucrătorii din Europa.

Viitorul Ucrainei și Iulia Navalnaya

Între timp, președintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu aproximativ 20 de lideri europeni pentru a discuta despre viitorul Ucrainei, a declarat săptămâna trecută președintele polonez Andrzej Duda.

Acest lucru are loc după vizita la Kiev a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a premierului belgian Alexander De Croo în acest weekend, care marchează a doua aniversare a invaziei rusești în Ucraina.

Și urmează, de asemenea, după adoptarea celei de-a 13-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei.

În plus, în urma decesului liderului opoziției ruse Alexei Navalny, deputații europeni o vor audia miercuri (28 februarie) pe văduva acestuia, Iulia Navalnaya. Navalnaya a promis că va continua lupta soțului ei împotriva regimului rus.

În timpul sesiunii plenare, se așteaptă ca deputații europeni să ceară îmbunătățirea Facilității europene pentru pace, să continue să trimită sprijin militar suplimentar Kievului și să îmbunătățească propriile capacități de apărare ale Uniunii.

În contextul european, o rezoluție, care va fi votată joi, îndeamnă la întărirea industriei de apărare a Europei în contextul creșterii tensiunilor geopolitice – marcate de războiul în curs de desfășurare din Ucraina și de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.

Astfel, „Indiferent cine stă la Casa Albă, Europa trebuie să fie capabilă să se apere”, a declarat eurodeputatul german Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE).

În acest sens, comisia urmează să prezinte săptămâna viitoare o propunere care vizează creșterea producției de echipamente de apărare în UE.

În cadrul revizuirii bugetului pe termen lung al UE, Parlamentul European urmează să dea marți undă verde finală facilității pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro.

În același timp, marți, se așteaptă ca deputații din parlamentul ungar să voteze în cele din urmă ratificarea finală a aderării Suediei la NATO.

În aceeași zi, deputații europeni vor discuta despre hotărârea Curții Internaționale de Justiție (CIJ) privind măsurile provizorii pentru evitarea unei catastrofe umanitare în Gaza și acuzațiile împotriva personalului UNRWA, precum și despre impactul pe care îl va avea pe teren defrișarea agenției ONU.

În ziua de miercuri, deputații europeni își vor exprima îngrijorarea cu privire la regresul democratic în blocul celor 27 de națiuni, în timpul unei dezbateri despre ultima evaluare a Comisiei privind statul de drept în statele membre ale UE.

Săptămâna trecută, von der Leyen a declarat că decizia de a debloca fonduri înghețate de 137 de miliarde de euro pentru Polonia, din cauza preocupărilor legate de statul de drept, va fi luată săptămâna aceasta la Bruxelles.

În plus, în aceeași zi va avea loc și o dezbatere în plen despre reformele interne pe care ar trebui să le întreprindă UE pentru a se extinde la un grup de peste 30 de state în fața extinderii, urmând ca joi (29 februarie) să fie votată o rezoluție.

Tot în această săptămână, în ziua de miercuri, Comisia Europeană este așteptată să prezinte o nouă inițiativă menită să stimuleze competitivitatea industriilor care produc materiale esențiale pentru tranziția ecologică și digitală.

Se estimează că UE deține aproximativ o cincime din cotele de brevete în domeniul securității digitale, al materialelor avansate și al fotonicii. Cu toate acestea, ea este depășită de SUA și Japonia în aceste domenii respective.

Opoziția CBAM la OMC

De asemenea, conferința ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) este considerată o prioritate pe agenda acestei săptămâni. Reuniunea de la Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, se va desfășura de luni până joi.

Concret, mecanismul de ajustare la frontiera de carbon al UE va fi contestat oficial de India și Africa de Sud la conferința ministerială a OMC de săptămâna viitoare, care va avea loc la Abu Dhabi.

Cele două țări au condus opoziția internațională față de CBAM, susținând că acesta ar putea încălca principiul nediscriminării din cadrul OMC.

Aşadar, „Orice măsură justificată din punct de vedere climatic [such as levies] care restricționează în mod direct accesul pe piață al țărilor în curs de dezvoltare și al țărilor mai puțin dezvoltate (LDC), unde cercetările arată că reducerea emisiilor de carbon este minimă, ar trebui evitate”, a declarat Grupul african din cadrul OMC.

Oficialii UE insistă asupra faptului că eliminarea treptată a cotelor gratuite de emisii de carbon pentru firmele din UE înseamnă că aceasta este conformă cu normele OMC.

Sursa: euobserver.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaFemeile ar putea naște cu o persoană de sprijin alături, în maternitățile publice și privateRevista IoanaMamografia poate depista leziuni de câțiva milimetri care permit o operație fără îndepărtarea sânuluiNews24Panourile Ministerului Mediului produc din nou energie după ani în care au stat opriteDolce SportSorana Cîrstea pierde la Wuhan cu locul 240 mondial după ce ratează trei mingi de meciGetPonyTesla trece la Assisted Driving după discuțiile cu Germania. Funcțiile din România depind în continuare de aprobăriBravonetRJ Mitte a încetat din viață la 34 de ani. Publicul îl știa drept Flynn din „Breaking Bad”