Extinderea NATO: O reacție la invazia Rusiei în Ucraina
Îngrijorările Rusiei și consolidarea Alianței
Extinderea NATO a stârnit temeri profunde în Rusia, iar invazia Ucrainei de către Moscova a avut un efect contrar asupra alianței militare occidentale. Aceasta, formată din 30 de națiuni, a experimentat o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare și o intensificare a cererilor de aderare din partea Finlandei și Suediei.
Războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin va fi evaluat în viitor ca o greșeală strategică majoră sau ca o manevră ingenioasă. Totuși, dacă scopul său era să submineze NATO și să oprească extinderea acesteia, campania sa poate fi considerată un eșec total.
Contextul istoric al extinderii NATO
După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a lansat invazia Ucrainei cu intenția de a împiedica apropierea acesteia față de Alianța Nord-Atlantică. temerile lui Putin sunt alimentate de faptul că NATO include acum 14 foste națiuni sovietice sau membre ale Pactului de la Varșovia. Procesul extinderii a început în 1999 cu aderarea Cehiei, Ungariei și Poloniei și s-a continuat cu alte șapte țări în 2004.
O expansiune rapidă
Albania și Croația au aderat în 2009, muntenegru în 2017 iar Macedonia de Nord s-a alaturat recent în 2020. Aceste aditii au crescut numărul membrilor la 30, oferind protecție pentru aproximativ un miliard de oameni. În acest context, Ucraina își exprimase dorința clară de integrare atât în UE cât și în NATO.
Pentru rusia, întărirea flancului estic al alianței este inacceptabilă deoarece permite desfățurarea trupelor avansate aproape de granițele sale. Invazia Ucrainei are scopul declarat de a opri orientarea pro-occidentală sub conducerea președintelui Volodimir Zelenski.
Reacția comunitatii internaționale
Deși NATO şi Statele Unite au emis avertismente înaintea izbucnirii conflictului din Ucraina, acestea nu au putut interveni direct odată ce războiul a început. articolul 5 al tratatului alianței stipulează că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor; totuși acest principiu nu s-a aplicat situației Ucrainei.
Contrar anticipațiilor lui Putin privind diviziuni interne ale alianței nord-atlantice, unitatea dintre statele membre s-a consolidat rapid prin furnizarea asistenţelor militare către Kiev.Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg afirmase că „Președintele Putin a comis o eroare strategică”, subestimând determinarea poporului ucrainean şi unitatea aliaților pentru sprijinirea acestuia.
Cereri rapide pentru aderare
Pe fondul conflictului actual din Ucraina, Finlanda şi Suedia au anunţat intenţia lor fermă de aderare la NATO pe parcursul lunii mai anul acesta. Stoltenberg observa că „Putin dorea o NATO mai slabită; ceea ce obține este una mai puternică”.
Până la începutul lunii iunie anul curent Departamentul Apărării american îşi mărea prezenţa militaro-strategică pe continent european prin desfățurarea suplimentară atât terestru cât şi aerian.
La Summit-ul din Madrid (28-30 iunie), liderii aliaţi au aprobat noi strategii menite să întărire apărarea colectivã faţă ameninţărilor crescânde venite din partea Rusiei.
NATO recunoaște astfel Federația Rusie drept cea mai semnificativã ameninţare la securitatea euro-atlanticã si se angajează să continue sprijinirea politic si practic pentru Ucraina.
În plus fațăde ajutoarele deja existente precum echipamentele neletale si suport cibernetic , se urmărește întărirea parteneriatelor cu Bosnia-Herțegovina , Georgia si Republica Moldova .
Discuțiile privind cererile Finlandei şi Suediei s-au finalizat pe data de 4 iulie la sediul NATO din Bruxelles , iar documentele necesare ratificării urmează acum proceselor legislative interne ale statelor membre existente .
Aprobările Turciei
turcia iniţial contestase extinderea datorită acuzaţiilor conform cărora cele două ţări nordice ar găzdui susținători ai organizației teroriste PKK . Totuşi , după semnarea unui memorandum trilateral pe data de 28 iunie , Ankara şi-a ajustat poziţia favorabil integrării celor două națiuni .
Stoltenberg concluziona: „Cu fiecare nou membru vom deveni mai puternici”.
Implicații financiare
La Summit-ul menţionat anterior s-au discutate planuri ambiţioase legate inclusiv despre creşterea bugetelor destinate apărării . De asemenea , se estimează ca doar nou membri vor atinge ţinta stabilită anterior – respectiv cheltuieli minime echivalente cu cel puțin doi procente din PIB-ul fiecărei țări participante .
Aceste măsuri vin într-un moment crucial când multe state europene îşi revizuiesc strategiile financiare ca răspuns direct agresiunii ruseşti in Ucraina . Germania exemplifica această tendință printr-o investiţie masivã recent anunţată care depaseste suma record stabilita anterior .
În concluzie ,includerea Finlandei si Suediei in structura alianta va avea impact profund asupra echilibrului militar regional dar va necesita timp pana cand toate aspectele logistice vor fi implementate eficient .
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportAdrian Mihalcea consideră o strategie declarația lui Șumudică despre retrogradare
GetPonyVolkswagen va limita automat încărcarea unor ID.4 din SUA la 80%, dacă proprietarii nu refuză măsura
BravonetRapperul 50 Cent susține că Diddy ar fi căutat oameni care să lanseze acuzații nefondate împotriva lui
LylaCum folosești inteligența artificială în dating fără să confunzi mesajele reușite cu o potrivire reală
Revista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mare
News24Parisul are vitrine sparte și magazine jefuite după manifestațiile de sâmbătă
