În această săptămână, statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la mult-așteptata directivă a UE privind obligația de diligență corporativă durabilă – care s-a confruntat cu critici și împotriviri din ce în ce mai multe din ianuarie.
În timpul unei discuții de miercuri (28 februarie), în care nu a existat un vot formal, 13 ambasadori ai UE au declarat o abținere și unul, Suedia, și-a exprimat opoziția, a aflat EUobserver.
Astfel, CSDDD care vizează responsabilizarea companiilor pentru impactul lor asupra drepturilor omului, lanțurilor de aprovizionare și mediului, a fost inițial prezentată de Comisia Europeană în februarie 2022, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la un acord provizoriu.
Încă de pe atunci, dosarul avea deja câteva lacune în esența sa, s-a confruntat cu mai multe întârzieri și cu opoziția unor state membre precum Germania și Italia.
În afirmaţiile sale, „În 15 ani de urmărire a legislației UE, acesta este unul dintre cele mai dezordonate și [most] dezamăgitoare procese la care am asistat vreodată”, a declarat Richard Gardiner, responsabil cu politica UE la World Benchmarking Alliance (WBA).
În plus, „Am început cu un obiectiv simplu, acela de a crea un „Green Deal” al UE, însă am ajuns la situația în care statele membre au făcut presiuni asupra intereselor naționale și au perturbat în mod intenționat orice încercare de a forma un consens”, a adăugat el.
Miercuri, în cele din urmă, peste o duzină de state membre, printre care Finlanda și Estonia, și-au exprimat abținerea, invocând incertitudinea juridică, sarcinile administrative și temerile legate de existența unor condiții de concurență inegale la nivel mondial.
„Prin urmare, ar fi nedrept să atribuim motivul neaprobării textului unui anumit stat membru”, a declarat un diplomat UE.
La începutul lunii februarie, Partidul Liber-Democrat neoliberal din Germania, unul dintre cele trei partide din coaliția guvernamentală „semaforizată”, și-a anunțat brusc opoziția față de directivă și a făcut apel la alte state membre să o respingă.
Intervenție franceză de ultimă oră
Cu toate acestea, la această ultimă discuție între ambasadorii UE, atenția a fost îndreptată asupra delegației franceze, după ce aceasta a făcut o sugestie de ultimă oră de a reduce semnificativ domeniul de aplicare a directivei, prin creșterea pragului numărului total de angajați ai unei companii aplicabile de la 500 la 5.000 – ceea ce înseamnă, practic, că aproximativ 80% dintre companii ar fi scutite de noile norme, potrivit mai multor surse familiare cu acest dosar.
În acest sens, un diplomat al UE a declarat pentru EUobserver că aceasta nu a fost o propunere formală, ci un instrument pentru a încerca să convingă mai multe state membre să accepte textul, deoarece era clar înainte de discuție că nu va exista o majoritate calificată pentru a da undă verde.
Cu toate acestea, în pofida lipsei unui acord final, există o „voință clară” în rândul statelor membre de a legifera pe această temă, a declarat un alt diplomat UE, precizând că Consiliul va lua în considerare măsuri suplimentare pentru a răspunde preocupărilor acestora, în consultare cu Parlamentul European.
În viziunea sa, „Germania, Italia și Franța ar trebui să fie cei care fac înțelegerile, nu cei care le rup„, a declarat Marc-Olivier Herman, responsabilul pentru justiție economică al Oxfam EU, după vot.
Mai mult, „Mișcările lor riscă să deraieze legea cu totul, mai ales în contextul alegerilor care se apropie. Timpul se scurge”, a adăugat Herman.
La rândul său, europarlamentarul ecologist Heidi Hautala a avertizat, de asemenea, că timpul trece: „Consiliul are la dispoziție două săptămâni pentru a găsi un nou compromis înainte ca directiva să nu mai poată fi adoptată de actualul parlament”.
Iar, „Împingerea directivei pentru următoarea legislatură ar pune în pericol întregul proiect legislativ”, a subliniat Hautala.
Normele prevăzute de acordul provizoriu ar fi supus la obligația de diligență atât companiile din UE, cât și cele din afara UE care își desfășoară activitatea pe piața unică și care au cel puțin 500 de angajați și o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro, precum și companiile din sectoarele cu risc ridicat, cu peste 250 de angajați și o anumită cifră de afaceri în agricultură, construcții, industrii extractive sau industria textilă.
Sectorul financiar a fost singurul sector exceptat temporar de la aplicarea directivei, în parte din cauza presiunilor exercitate de delegația franceză, au reclamat ONG-urile în decembrie.
Sursa: euobserver.com
