În monarhii, epocile sunt definite de domnia unui rege sau a unei regine. Încoronarea de sâmbătă a regelui Carol al III-lea l-a făcut pe Lex să se întrebe ce îi așteaptă pe investitorii britanici – și cât de diferit ar putea fi față de cei 70 de ani care au trecut de la învestirea regretatei regine Elisabeta a II-a.
O indicație a ceea ce a fost inima investitorilor în 1953 provine din ediția de încoronare a Financial Times. Lex s-a întrebat atunci dacă obligațiunile – pe care le-am definit ca fiind gilts și consoliile perpetue interbelice – păreau atractive în raport cu puterea de cumpărare peste un secol.
În unele privințe, nu s-au schimbat prea multe. Obligațiunile de atunci aveau un randament puțin peste 4%, nu cu mult mai mult decât cele mai lungi titluri de stat cu termen de valabilitate din prezent. În 1952, inflația prețurilor se situa la o rată de aproximativ 10%, dar urma să încetinească la 3% până la sfârșitul anului 1953, la fel ca în prezent.
Lex nu a menționat nimic despre acțiuni. Discuțiile despre acțiuni în sine lâncezeau într-o altă secțiune, chiar înainte de anunțurile clasificate și de datele despre prețuri. Cultul pentru acțiuni, care a început la mijlocul anilor 1950 în Marea Britanie, nu se declanșase încă. De la încoronarea din 1953, randamentele acțiunilor au depășit titlurile de stat și banii lichizi, atât înainte, cât și după inflație.
Randamentul dividendelor acțiunilor era de aproximativ 5%, potrivit lui Mike Staunton de la London Business School. În prezent, acestea sunt puțin peste 4 %.
Dacă vă așteptați la un grup cu aspect extraterestru al primelor 10 companii în funcție de evaluarea pieței, veți fi surprinși. Shell, BP (Anglo-Iranian Oil) și British American Tobacco se aflau pe listă, ca și astăzi.
Nu este deloc sigur că aceste trei stâlpi vor fi în continuare în fruntea clasamentului acțiunilor data viitoare când va fi încoronat un monarh britanic. Schimbările climatice și declinul fumatului ar putea anihila principalele lor surse de venit. Prima problemă este cea mai cuprinzătoare: dacă nu se schimbă radical modelele de afaceri, tranziția carbonului ar putea afecta perspectivele a 23% din FTSE 100, care este reprezentat de companii de mărfuri.
Shell, BP și BAT pot ocupa încă un loc fruntaș, dar deja s-au micșorat atunci când sunt măsurate ca procent din capitalizarea FTSE 100 în ultimele două decenii. BP s-a înjumătățit la 4,3%, iar importanța BAT s-a prăbușit cu mai mult de trei sferturi, ajungând la 0,3%.
Majoritatea investitorilor britanici ar flutura un steag pentru o tranziție remuneratoare a piețelor sub conducerea lui Charles, care are grijă de mediu. Ei ar dori să vadă câteva companii mari de tehnologie și de energie regenerabilă în indici până la următoarea încoronare.
Sursa – www.ft.com
