Liderii europeni vorbesc despre putere militară, dar nu construiesc armate

Liderii europeni s-au adunat săptămâna aceasta la Londra pentru a arăta lumii un front unit în fața Rusiei. Președintele Zelenski a stat alături de premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. Spectacolul a evidențiat însă un adevăr incomod: Europa vorbește ca o putere militară, dar se comportă ca o societate de dezbateri politice.

NATO avertizează că Europa este prea mulțumită de sine

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a avertizat joi că prea mulți pe continent sunt „în liniște mulțumiți de sine, și prea mulți nu simt urgența.” „Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în decurs de cinci ani,” a spus el.

În schimb, liderii Europei continuă să țină discursuri grandioase în timp ce alegătorii lor se agață cu încăpățânare de fantezia că vacanța de la istorie de după 1991 poate continua la nesfârșit. Alegătorii vor siguranță fără sacrificiu, securitate fără cheltuieli, descurajare fără pericol.

Astfel, Europa continuă să blufeze strategic. Își afirmă cu voce tare intențiile, sperând că America va continua să subvenționeze apărarea sa.

Germania oferă exemplul cel mai flagrant

Germania oferă cel mai izbitor exemplu al acestei discrepanțe. Prezența lui Merz la Londra a fost menită să proiecteze seriozitate și să pregătească terenul pentru un Berlin mai asertiv.

Totuși, politica germană se prăbușește sub el. Coaliția sa este divizată, haotică și pe punctul de a cădea în alegeri anticipate. Și cine beneficiază? AfD, partidul de extremă-dreapta, cu elemente care sunt deschis simpatizante cu Moscova și ostile însăși ideii unei posturi de securitate europeană pro-Ucraina.

Clasa politică berlineză continuă să vorbească despre așa-numita Zeitenwende (punctul de cotitură), dar abia poate menține un guvern funcțional, cu atât mai puțin să construiască armata vastă necesară pentru apărarea Europei. Germania poate vorbi limbajul responsabilității, dar politica sa, fragmentată, temătoare și suspicioasă față de puterea militară, face imposibilă o conducere reală.

Franța nu stă mai bine

Franța nu stă mai bine. Macron a petrecut ani poziționându-se ca singurul gânditor strategic al Europei, comandantul-șef al continentului. Totuși, acasă este efectiv lipsit de putere, incapabil măcar să formeze un guvern.

Orice influență pe care o are pe scena internațională se bazează exclusiv pe diplomație și pe deterrentul nuclear al Franței. Dar arsenalele nucleare nu opresc tentaculele rusești de a pătrunde în spațiul aerian european sau războiul hibrid care erodează coeziunea occidentală pe dinăuntru.

Marile ambele ale lui Macron, de la autonomia strategică europeană până la conducerea unei „forțe de reacție rapidă” a UE, rămân în mare măsură pe hârtie. Fără o bază internă stabilă, el nu poate oferi ceea ce Europa are cel mai mult nevoie: nu doar viziune, ci putere dură.

Marea Britanie se confruntă cu propriile provocări

Starmer vrea să convingă lumea că Marea Britanie rămâne cel mai fiabil actor de securitate al Europei. Dar se confruntă cu un partid care se întoarce împotriva lui, un grup parlamentar care își ascute cuțitele și ascensiunea Reform UK care amenință să-i erodeze fundațiile electorale.

Dacă o ieșire timpurie devine plauzibilă, Marea Britanie cu greu va fi în măsură să conducă Europa militar. Chiar dacă ar fi stabilă politic, forțele sale armate sunt pur și simplu prea mici pentru a susține orice conflict serios fără întărire americană imediată. Țara care a condus odată un imperiu se străduiește acum să pună pe teren o singură divizie.

SUA își pierde răbdarea cu Europa

Între timp, Statele Unite, garantul păcii europene timp de opt decenii, își pierd răbdarea. Washingtonul urmărește cum Europa pozează fără a produce putere, cere influență fără a angaja resurse și insistă pe „co-conducere” rămânând în același timp strategic dependentă.

Potrivit unui articol TIME, „destinul Europei nu mai este în propriile mâini.” Liderii europeni se confruntă cu provocarea enormă de a susține Ucraina în timp ce încearcă să îl țină pe Trump de partea lor, într-un moment când pare mai aproape de gândirea Rusiei ca niciodată.

Rusia a mers până la a lăuda Strategia de Securitate Națională a lui Trump, spunând că este „în mare parte în concordanță cu viziunea noastră.”

Cifre care arată decalajul

Dacă Europa intenționează cu adevărat să fie luată în serios, fie de Rusia, fie de Statele Unite, are nevoie de forțe la o scară pe care nu a mai contemplat-o de la Războiul Rece.

La summitul NATO de la Haga din iunie 2025, liderii s-au angajat să crească cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2035, cu încă 1,5% pentru cheltuieli mai generale legate de apărare și securitate.

Cancelarul german Merz a folosit discursul său de victorie după alegerea din februarie 2025 pentru a declara că prioritatea sa absolută ar fi „să consolideze Europa cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA.”

Ministrul de externe polonez Radosław Sikorski a scris în mai 2025: „Trebuie să fim pregătiți pentru ca SUA să se spele pe mâini nu doar de Ucraina, ci chiar și de Europa.”

Amenințarea rusă se intensifică

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat pentru Euronews că provocările suspectate ale Rusiei, inclusiv incursiunile cu drone și recentul bombardament al unei linii feroviare poloneze, schimbă doctrinele de război.

„Ceea ce am văzut din punct de vedere tehnic este că nu avem suficiente capacități de detectare, nu avem mijloace eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a distruge dronele,” a spus Kubilius. El a recunoscut că răspunsul UE rămâne inadecvat.

Putin însuși a declarat la începutul lunii decembrie că dacă Europa vrea să poarte război, Moscova este „pregătită acum.” El a dat vina pe europeni că nu au o „agendă pașnică” și a spus că Europa este „de partea războiului.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMedicamentele compensate pot lipsi din farmacii după creșterea TVA la 11%Revista IoanaMaya Thosani explică rolul ureei la 2%-5%, 10%-20% și peste 20%. Ce face fiecare concentrație pe pieleNews24Ambrozia lovește 2,5 milioane de români. Cele mai grele opt săptămâni vin din augustDolce SportDe la 4 goluri într-un sezon slab la start tare acum. Isak crește înaintea meciurilor cu RomâniaGetPonyAmendă de 4-5 puncte la Brașov pentru trusa sau extinctorul expirate. Ce trebuie verificatBravonetTricourile lui Messi de la Mondial au spart banca. Lotul cu șase piese a luat 7,8 milioane