Șapte parlamentari liberali au iniţiat un proiect pentru restricționarea datelor despre cercetări și contracte publice, dar l-au retras după critici.
Accesul la informaţiile publice privind contractele instituţiilor sau proiectele științifice finanţate de stat ar fi putut deveni mai greu, după ce un grup de deputaţi PNL a propus modificarea legii care reglementează accesul liber la aceste date. Iniţiativa a atras rapid atenţia și a generat reacții puternice în spaţiul public, ridicând întrebări despre transparenţă administrativă și dreptul cetățenilor la informaţii de interes public.
Ce prevedeau modificările propuse
Pe 13 noiembrie, șapte deputaţi PNL au depus un proiect de lege pentru modificarea Legii 544/2001. Scopul declarat era protejarea informaţiilor considerate sensibile despre cercetări științifice și contracte publice. Propunerea viza ca datele despre proiecte în desfășurare, metodologii de cercetare sau patente să poată fi accesate doar în condiţii mai stricte, ceea ce ar fi limitat accesul la informaţii publice pentru cetățeni și jurnaliști.
În expunerea de motive se preciza: „Distribuirea acestui set de informaţii în spaţiul public determină puternice prejudicii activităţii de cercetare-dezvoltare, unele proiecte fiind dezvoltate şi pe parcursul a 10-20 de ani (de exemplu, cercetări în domeniul agricol). Se impune, aşadar, o minimă protecţie pentru informaţiile care privesc cercetări, secrete comerciale sau patente, realizate sau deţinute de instituţii publice”. Astfel, modificările ar fi avut impact asupra transparenţei și ar fi putut să creeze excepţii suplimentare la prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Argumentele iniţiatorilor
lniţiatorii au susținut că instituţiile publice sunt suprasolicitate de cereri repetate. „Necesitatea modificării legii se întemeiază și pe constatarea unor situații concrete, în care aceeași persoană a formulat, în decurs de câteva luni, mai multe cereri de comunicare a unor informaţii de interes public (quasi similare) aceleiași instituţii publice, cu consecinţa îngreunării sau chiar blocării activităţilor specifice ale acestor instituţii și a generării mai multor litigii succesive împotriva acelorași autorităţi vizate”, se explică în document. Acest argument a fost dezbătut în contextul în care Legea 544/2001 reglementează clar procedura de soluționare a solicitărilor și contenciosului administrativ.
Reacţii și dezbateri privind iniţiativa
Legea 544/2001 este una dintre cele mai importante pentru transparenţă în România, oferind oricărui cetățean dreptul de a solicita informaţii de interes public, cu excepția datelor personale sau a celor clasificate. Modificările propuse ar fi permis instituţiilor să limiteze accesul la anumite informaţii pe motiv de protejare a cercetărilor sau a secretelor comerciale, aspect care a stârnit reacţii negative din partea societăţii civile și a experților în dreptul la informare.
Specialiștii în transparenţă au reacționat imediat și au avertizat că propunerea ar fi putut da posibilitatea ca orice informaţie să fie declarată „secretă” dacă este incomodă. Pe rețelele sociale, mulţi utilizatori au criticat proiectul și l-au comparat cu practici din perioade mai puţin transparente ale trecutului, subliniind importanţa respectării interesului public și a accesului liber la informaţii.
Totuși, proiectul nu a mai ajuns să fie dezbătut în Parlament. La scurt timp după depunere, iniţiatorii au decis să îl retragă. PNL a transmis într-un comunicat: „Decizia de retragere a fost luată de către autorii proiectului”. Alte explicaţii nu au fost oferite, iar dezbaterea despre transparenţă și protecția datelor sensibile rămâne deschisă.
Contextul legii 544 și posibile urmări
Legea 544/2001 reglementează accesul liber la informaţiile de interes public în România. Orice persoană, român sau străin, poate cere și obține informaţii de la autorităţile și instituţiile publice, cu excepţia datelor cu caracter personal sau a celor clasificate. Această lege este esenţială pentru funcţionarea unui stat democratic și pentru prevenirea abuzurilor din partea autorităţilor publice.
Retragerea proiectului nu înseamnă că subiectul dispare. Mulţi observatori cred că discuţia despre echilibrul dintre transparenţă și eficiența administrativă va continua. Unii funcţionari publici spun că se confruntă cu un număr mare de solicitări, ceea ce poate duce la blocaje administrative și la sesizarea contenciosului administrativ, în timp ce societatea civilă cere mai multă deschidere și acces la informații relevante despre cheltuirea banului public și contractele instituţiilor publice.
Argumentele iniţiatorilor, în cuvintele lor
Proiectul definea informaţiile cu regim special astfel: „Având în vedere specificul activităţilor de cercetare-dezvoltare, propunem completarea legii în sensul definirii informaţiilor cu regim special ca acele informaţii care privesc exclusiv cercetări ştiinţifice în curs de derulare sau finalizate, rezultate şi metodologii ale cercetărilor ştiinţifice, informaţii privind secrete comerciale și patente”. Acestea erau motivele invocate pentru restricționarea accesului la anumite date, cu impact direct asupra principiului liberului acces la informaţie.
Perspective și întrebări rămase
Retragerea rapidă a proiectului a ridicat semne de întrebare privind motivele reale ale inițiativei. Unii analiști cred că a fost un test pentru a vedea reacția publicului, în timp ce alţii consideră că decizia a fost luată fără o consultare largă sau fără o analiză aprofundată a prevederilor legii 544/2001.
Este clar că orice încercare de limitare a accesului la informaţiile publice va fi atent urmărită de societatea civilă și presă. Într-un context în care transparenţa rămâne esenţială pentru încrederea în instituţii, astfel de propuneri sunt privite cu prudență, iar dreptul de acces la informaţiile de interes public rămâne o temă centrală pentru democraţia românească.
Rămâne de văzut dacă astfel de iniţiative vor reveni în viitor sau dacă autorităţile vor găsi alte soluții pentru a gestiona volumul mare de solicitări, fără a afecta dreptul la informare al cetățenilor și fără a limita accesul la date relevante despre activitatea instituţiilor publice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaRevizia centralei poate costa 300-500 de lei în București. Când o programezi și ce verificări ai de făcut
News24DNA verifică trei locații din Constanța în ancheta facturilor pentru navele NATO, cu cinci rețineri în Norvegia
Dolce SportLisandro Martinez reproșează șefilor lui Manchester United transferurile după 0-2 cu Atlético Madrid
GetPonyCum se alege corect uleiul cutiei de viteze și de ce un produs cu vâscozitate identică poate provoca probleme
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
LylaCum alegi culorile hainelor pentru birou sau o întâlnire și ce pot transmite verdele, albastrul și violetul
