Impactul deciziilor CCR asupra luptei împotriva corupției în România
Climat de insecuritate generat de constituirea completurilor de judecători
În raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), experții europeni evidențiază efectele negative ale deciziei Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la formarea completurilor de cinci judecători. Această hotărâre a creat un climat accentuat de insecuritate, afectând dosarele deja soluționate și ridicând întrebări cu privire la eficiența măsurilor anticorupție.
Presiunea asupra instanțelor superioare
Raportul subliniază că presiunea exercitată asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a influențat negativ eficacitatea justiției în cazurile legate de corupția la nivel înalt. În acest context, se menționează că Guvernul a sesizat CCR cu privire la conflicte juridice constituționale ce implicau instanța supremă, referindu-se atât la completurile formate din trei cât și din cinci judecători.
„Deciziile CCR nu vizează cauze deja soluționate, însă măsurile adoptate ca urmare a acestor hotărâri au generat o stare crescută de incertitudine”, se arată în documentul MCV.
OUG propusă pentru redeschiderea dosarelor
Experții europeni fac referire și la o ordonanță de urgență discutată la începutul anului 2019, care ar fi permis redeschiderea tuturor dosarelor penale legate de corupție finalizate prin decizii definitive emise între 2014 și prezent, dacă acestea fuseseră pronunțate într-un complet format din cinci judecători. Deși această ordonanță nu a fost adoptată, oficialii europeni subliniază importanța abandonării unor astfel de inițiative legislative care ar putea afecta cazurile deja soluționate.
„Este esențial ca autoritățile române să clarifice faptul că nu este necesară legislația ce poate influența cauzele finalizate anterior deciziilor CCR”, afirmă experții.
Consecințe asupra proceselor judiciare
raportul MCV atrage atenția asupra impactului direct al hotărârilor CCR asupra cazurilor aflate pe rol. Acestea pot conduce atât la întârzieri semnificative cât și posibilitatea redeschiderii unor procese definitive. „Consecințele acestei situații sunt încă greu previzibile; totuși, efectele negative observabile ridică semne serioase privind sustenabilitatea progreselor realizate până acum în lupta împotriva corupției”, conchide raportul.
De asemenea, modificările recente aduse Codului penal și codului de procedură penală sunt menținute sub observație pentru compatibilitatea lor cu legislația Uniunii Europene și instrumentele internațional recunoscute pentru combaterea corupției.
