Criza alimentară din Africa, amplificată de conflictul din Ucraina
Războiul din Ucraina a generat o criză alimentară severă, afectând profund economiile deja vulnerabile ale țărilor africane, care se confruntau cu provocările generate de pandemia COVID-19.
Liderii internaționali subliniază impactul negativ al conflictului
În cadrul unei declarații comune emise duminică la Tunis, liderii Japoniei și ai națiunilor africane au evidențiat efectele devastatoare ale războiului asupra securității alimentare în Africa. Aceștia au exprimat „profundă îngrijorare” față de consecințele socio-economice ale crizei ucrainene, fără a menționa direct Rusia. Declarația a fost făcută în urma Conferinței internaționale de la Tokyo pentru dezvoltarea Africii (TICAD 8), unde s-au discutat soluții pentru stimularea creșterii durabile pe continent.
Provocări economice și sociale în context post-COVID
reuniunea a avut loc într-un climat marcat de temeri legate de aprovizionarea cu alimente și creșterea prețurilor la energie. Criza alimentară afectează grav țările africane și cele din Orientul Mijlociu care depind semnificativ de grânele ucrainene. Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a subliniat că abordarea acestor provocări devine o prioritate urgentă.
Kishida s-a conectat virtual la eveniment din cauza infectării cu COVID-19, iar ministrul său de externe l-a reprezentat pe parcursul întâlnirilor.
Japonia anunță investiții semnificative pentru dezvoltarea Africii
Pe 26 august, Kishida a anunțat un plan prin care Japonia va aloca 30 miliarde dolari în următorii trei ani pentru dezvoltarea Africii.Această sumă include o cofinanțare de 300 milioane dolari cu Banca Africană de Dezvoltare destinată sprijinirii producției alimentare.
În acest context alimentar critic,Japonia și alte state membre G7 au condamnat acțiunile Rusiei ce vizează distrugerea infrastructurii agricole ucrainene și blocada porturilor Mării Negre care limitează exporturile agricole.Rusia susține că lipsa alimentelor este rezultatul sancțiunilor impuse ca urmare a invaziei sale în Ucraina.
Avertismente privind influența Rusiei asupra națiunilor africane
Membrii G7 sunt îngrijorați că unele țări africane ar putea accepta argumentele Rusiei privind relaxarea sancțiunilor datorită asistenței oferite în domeniul resurselor naturale sau exporturilor agricole și armamentului. De asemenea, China este criticată pentru politica sa economică considerată „capcană a datoriilor”, prin care obține concesii strategice prin intermediul împrumuturilor acordate statelor aflate în dificultate financiară.
Pentru un sistem financiar echitabil
Liderii participanți la TICAD au cerut creditorilor internațional să adopte practici transparente şi echitabile în procesul lor decizional referitor la creditare.În declarație se menţionează importanţa investiţiilor calitative în infrastructură ca motor al transformării economice durabile pe continent.
Documentele finale rezultate vor ghida relațiile viitoare dintre Japonia şi Africa şi vor contribui la dezvoltarea sustenabilă post-pandemie.
Kishida a reiterat angajamentul Japoniei faţă de cooperarea cu Africa şi necesitatea reformării Consiliului ONU pentru Securitate într-o manierã clearã si echilibrata; lideri ai naţiunilor africane solicitând o reprezentare adecvatã in acest for international esenţial.TICAD are loc o datã fiecare trei ani si va fi gazduitã din nou in anul 2025 in Japan.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Diana Buzoianu reclamă participarea directorilor Romsilva la vânători în zile lucrătoare
Dolce SportCum se face departajarea în Liga Florilor la puncte egale, în timpul campionatului și în clasamentul final
GetPonyCât înseamnă alimentarea pentru 1.000 km în România, la prețurile săptămânii din 12 octombrie 2026
BravonetAaron Paul publică mesajul lui RJ Mitte despre sănătatea mintală după moartea colegului din „Breaking Bad”
LylaPrescrierile de testosteron pentru femei au crescut de 2,6 ori în SUA. Ce beneficii susțin dovezile
Revista IoanaMihail Pautov recomandă să revii la muncă după cel puțin două-trei zile fără febră și stare de rău
