Angajații din sistemul public și bugetul care le susține salariile intră într-o nouă etapă legislativă. Proiectul noii Legi a salarizării este în faza finală la Ministerul Muncii și va fi dus în Parlament ca inițiativă parlamentară. Asta se întâmplă într-un moment în care România riscă să piardă peste 4,5 miliarde de euro din PNRR.
Măsura procedurală importantă, separată de anunțurile tehnice ale ministerului, este că proiectul nu va fi inițiat de Guvern, ci preluat în Parlament, din cauza limitării constituționale a actualului Executiv.
Pentru finanțele publice, miza este dublă. Pe de o parte, reforma reprezintă un jalon asumat prin PNRR, iar blocajul politic pune în joc peste 4,5 miliarde de euro, deoarece șase proiecte așteaptă aprobare. Pe de altă parte, aceeași lege aduce o estimare de creștere a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual, ceea ce mută dezbaterea de la promisiunea salarială la sustenabilitatea bugetară.
Ministerul a încheiat etapa tehnică, dar decizia trece la legislativ
Într-o postare citată de digi24.ro, Ministerul Muncii a descris etapa actuală drept una de închidere a consultărilor tehnice derulate în ultimele luni cu parteneri sociali, ministere și instituții din sistemul public.
„Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale finalizează procesul de elaborare a proiectului noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reformă asumată de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cadrul dialogului interinstituţional desfăşurat pentru definitivarea soluţiilor legislative, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a avut astăzi o întâlnire tehnică de lucru cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) şi ai Direcţiei Naţionale de Probaţiune”
Același minister susține că discuțiile din ultimele luni au urmărit un cadru de salarizare „echitabil, sustenabil și adaptat responsabilităților specifice fiecărui domeniu de activitate”. Formula este relevantă financiar prin ceea ce nu fixează public încă: nivelurile de salarizare și impactul fiscal asumat în forma finală a proiectului nu au fost comunicate.
„Ministerul Muncii transmite că are ca obiectiv finalizarea proiectului legislativ, astfel încât să răspundă angajamentelor asumate prin PNRR, dar şi reaşezarea pe criterii corecte a sistemului de salarizare din sectorul public”
Pentru piață și pentru analiza riscului suveran, mutarea proiectului de la Guvern spre Parlament înseamnă un traseu mai puțin controlabil politic. Executivul nu poate împinge direct inițiativa, iar adoptarea depinde de cine va prelua textul și de viteza negocierii parlamentare. Aceste nume și acest calendar nu au fost anunțate.
Costul reformei și beneficiul european rămân în aceeași balanță
Situația bugetară explică de ce acest jalon este urmărit dincolo de tema salarizării. Aplicarea noii legi este asociată cu o creștere estimată a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual, în timp ce riscul imediat din PNRR depășește 4,5 miliarde de euro. Raportarea publică privind proiectul a alimentat deja contestații referitoare la viabilitatea bugetară a reformei, inclusiv prin comparația dintre costul anual al legii și sumele care pot fi atrase prin tranșele europene.
Ministerul Muncii a confirmat și mecanismul procedural care urmează.
„În actualul context constituţional, în care Guvernul exercită atribuţii limitate în ceea ce priveşte iniţierea unor proiecte legislative, demersurile vor continua prin preluarea proiectului ca iniţiativă parlamentară, pentru parcurgerea etapelor de dezbatere şi adoptare”
Consecința imediată pentru angajații din sectorul public și pentru instituțiile care își construiesc bugetele de personal este că nu se schimbă încă grilele de salarizare, dar se schimbă locul unde se decide costul lor: de la minister, proiectul intră în logica negocierii parlamentare, iar odată cu ea cresc atât incertitudinea asupra calendarului, cât și presiunea ca reforma să fie compatibilă simultan cu ținta de deficit și cu deblocarea banilor din PNRR.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Nadia Cerva consideră anticipatele doar o temă electorală pentru USR și AUR
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
GetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semafor
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
