Guvernul vrea să închidă până săptămâna viitoare șase proiecte legislative de bază și încă trei secundare, apoi să ceară sesiuni parlamentare extraordinare în a doua jumătate a lunii curente, pentru a debloca jaloane din PNRR cu o valoare de 770 de milioane-970 de milioane de euro pentru fiecare proiect. Pentru finanțele publice, miza nu este doar absorbția unor fonduri europene, ci evitarea blocării unor tranșe care susțin atât investițiile, cât și echilibrul bugetar.
În practică, intervalul de 770 de milioane-970 de milioane de euro pe proiect înseamnă că fiecare dosar legislativ are o greutate comparabilă cu o tranșă majoră de finanțare, iar diferența dintre pragul minim și cel maxim este de 200 de milioane de euro. Dacă sunt luate împreună doar cele șase proiecte de bază, valoarea potențial deblocată urcă la 4,62 miliarde-5,82 miliarde de euro. Iar dacă se adaugă și cele trei proiecte secundare, expunerea totală devine și mai mare, chiar dacă pentru acestea nu au fost detaliate sumele individuale.
Presiunea imediată cade pe calendarul politic și pe disciplina de execuție. Guvernul încearcă să trimită în Parlament texte care să aibă deja acordul Comisiei Europene, tocmai pentru a reduce riscul unor amendamente care ar întârzia jaloanele sau ar schimba fondul reformelor. Pentru mediul de afaceri, semnalul relevant este că executivul tratează aceste proiecte ca pe o condiție de finanțare, nu doar ca pe un exercițiu legislativ.
Ilie Bolojan (premier interimar) a explicat că pachetul este pregătit în paralel cu negocierile tehnice cu Bruxelles-ul.
„Sunt șase proiecte de bază și încă trei secundare, pe care intenționăm să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe fiecare domeniu în parte, astfel încât ceea ce trimitem noi Parlamentului spre dezbatere să aibă avizul Comisiei, vom informa grupurile parlamentare, liderii de grup, liderii de partide, astfel încât să aibă din timp acces la aceste proiecte, să le poată studia.”
Potrivit Mediafax, aceeași logică se vede și în evaluarea financiară anunțată de executiv. Ilie Bolojan a spus că proiectele sunt „foarte importante” deoarece „fiecare proiect în parte are o valoare de minim 770 de milioane de euro, iar valoarea maximă este de 970 de milioane de euro”.
Legea salarizării devine testul bugetar cel mai sensibil
Primul proiect critic este noua lege a salarizării personalului bugetar. Aici, negocierea cu Comisia Europeană nu privește doar structura grilelor, ci mai ales efectul asupra anvelopei salariale, într-un moment în care guvernul încearcă să țină cheltuielile de personal la cel mult 8,1% din PIB. Acesta este plafonul explicit indicat de executiv, iar orice depășire ar cere fie tăieri de cheltuieli în altă parte, fie venituri bugetare suplimentare.
Pentru companii și investitori, acesta este punctul cu cea mai mare încărcătură fiscală. O majorare a fondului total de salarii în sectorul public, menținută totuși în limita de 8,1% din PIB, sugerează că statul lucrează cu două pârghii: reașezarea altor cheltuieli și întărirea colectării. Dacă niciuna nu livrează la timp, riscul se mută asupra deficitului și asupra încrederii în traiectoria fiscală.
Ilie Bolojan a formulat explicit această constrângere.
„Principalul aspect care se negociază cu reprezentanții Comisiei Europene este ca acest proiect, odată aprobat, să crească anvelopa salarială, deci fondul total de salarii, cu o valoare care să păstreze la nivelul actual ponderea cheltuielilor de personal în procente la nivelul actual, deci maxim 8,1% din PIB și, de asemenea, în condițiile în care această creștere este făcută la nivelul maxim, să identificăm alte soluții legate de reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor la bugetul de stat.”
Aici intră și proiectul care introduce un mecanism de tip bonus-malus pentru personalul ANAF, al Ministerului Finanțelor și al structurilor antifraudă. Intenția este stimularea colectării veniturilor și combaterea evaziunii fiscale. Dar parametrii de performanță, formula de calcul și impactul bugetar nu au fost detaliate în informațiile publicate până acum. Pentru piață, acest gol contează: fără criterii clare, este greu de evaluat dacă măsura poate aduce venituri recurente sau doar o presiune administrativă mai mare.
Codul Administrativ și Urbanismul pot influența costul deciziilor publice și private
Modificarea Codului Administrativ vizează cariera funcționarilor publici, procedurile de concurs și promovare. Din perspectivă economică, proiectul are o miză mai puțin vizibilă, dar relevantă: calitatea recrutării și a promovării în administrație afectează viteza de autorizare, execuția proiectelor și relația cu investitorii care depind de decizii administrative predictibile.
Ilie Bolojan a indicat și termenul de promovare.
„Este vorba de reglementări privind cariera funcționarilor publici, concursurile, modalitatea de avansare în așa fel încât să ne asigurăm că avem concursuri corecte și că sunt avansați oameni profesioniști, este un proiect gestionat de Ministerul Dezvoltării și de ANFP. Acesta urmează să fie promovat săptămâna viitoare.”
Și Codul Urbanismului este pe lista scurtă. Proiectul se află în dezbatere la Camera Deputaților de la sfârșitul anului trecut și are nevoie de clarificări privind relația dintre Primăria Capitalei și primăriile de sector, inclusiv în contextul referendumului pe competențele de urbanism. Pentru dezvoltatori și finanțatori, aici miza este procedurală: competențe neclare înseamnă termene mai greu de modelat în cash-flow, costuri de întârziere și risc mai mare la autorizare.
Datele publicate nu detaliază schimbările concrete din textul urbanismului și nici nu precizează care sunt cele trei proiecte secundare. La fel, calendarul discuțiilor cu Comisia Europeană este indicat doar prin ținta „până săptămâna viitoare”, fără o succesiune pe fiecare proiect.
Decarbonizarea revine în Camera Deputaților după ce a ratat Senatul la trei voturi
Proiectul privind decarbonizarea în sectorul încălzirii și răcirii este cel mai avansat ca test politic al majorității. A fost discutat recent în Senat și a ratat adoptarea la doar trei voturi, ceea ce oferă un indicator concret al fragilității parlamentare. Pentru companiile din energie și pentru investitorii care urmăresc proiecte legate de tranziția energetică, traseul rapid în Camera Deputaților devine principalul semnal de urmărit.
Premierul interimar a spus că, dacă discuțiile se închid săptămâna viitoare, unele proiecte pot merge repede la votul final. În cazul decarbonizării, executivul pregătește reluarea procedurii parlamentare și un nou efort de clarificare politică prin Ministerul Energiei și Ministerul Mediului.
Faptul operațional care contează pentru următoarele săptămâni este acesta: guvernul va cere conducerii Camerei Deputaților și Senatului convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii curente, iar de ritmul acestor voturi depinde deblocarea unor sume de 770 de milioane-970 de milioane de euro pentru fiecare proiect aflat pe listă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani
