Imediat, André de Ruyter a știut că ceva nu era în regulă când a început să se simtă amețit și să aibă grețuri după ce a băut o cafea.
La acea vreme era directorul executiv al Eskom, compania de electricitate din Africa de Sud, aflată în colaps, și, spre surprinderea sa, s-a trezit că uită cuvinte simple, chiar și termenul „centrală electrică”.
Abia mai târziu, după ce a fost dus de urgență la spital, a descoperit că cafeaua fusese amestecată cu un cocktail otrăvitor de cianură și arsenit de sodiu.
Potrivit toxicologului său, „aceasta a fost într-adevăr o tentativă de crimă, nu doar un avertisment”, spune de Ruyter, care respinge speculațiile conform cărora cel care i-a pus cafeaua a vrut doar să-l sperie.
„Cianura nu este ca și cum aș scoate o armă și te-aș împușca în picior”, spune el într-un interviu pentru FT. Dacă nu ar fi fost doctorul său, care, ca măsură de precauție, l-a umplut de vitamina B, un compus care se leagă de cianură, probabil că ar fi murit.
Aparenta încercare de a-l ucide pe omul însărcinat cu menținerea luminilor în Africa de Sud este un exemplu dramatic al modului în care criminalitatea s-a infiltrat în statul sud-african. Deși Cyril Ramaphosa, președinte din 2018, a încercat să reducă corupția sistemică care a crescut ca o ciupercă sub administrația anterioară a lui Jacob Zuma, părți semnificative ale statului sunt încă profund compromise.
Legăturile dintre stat și presupușii infractori
Apoi, De Ruyter a fost demis săptămâna trecută în mod dramatic, la abia două luni după otrăvire, pentru că a atacat Congresul Național African de guvernământ și pentru că a afirmat că patru sindicate criminale de tip mafiot acționau în interiorul Eskom.
Un lucrător dintr-un magazin folosește o lanternă pentru a ajuta clienții în timpul unei pene de curent în sud-vestul Johannesburgului. Întreruperile de energie electrică de până la 10 ore pe zi sunt folosite pentru a împiedica prăbușirea rețelei electrice-
Experiența executivului în vârstă de 54 de ani la Eskom, pe care a condus-o din 2019, a devenit o acuzație devastatoare la adresa guvernării sub conducerea ANC la aproape trei decenii de la sfârșitul apartheidului. Compania a fost forțată să impună întreruperi de energie electrică de până la 10 ore pe zi pentru a împiedica prăbușirea rețelei de electricitate. De Ruyter dă vina pe penuria de energie electrică pe eșecul ANC de mulți ani de a întreține centralele electrice pe bază de cărbune, care au o vârstă medie de 42 de ani.
De asemenea, el dă vina și pe sabotaj. Sindicatele criminale, spune el, fură cărbune și infrastructură, inclusiv cabluri de cupru și aluminiu, piloni și chiar șuruburi, pentru a fi topite și revândute. De asemenea, ei fac mai mulți bani prin licitații pentru contracte de reparare a pagubelor pe care le-au făcut, spune el.
Deși o mare parte din activitate este pur economică, el face, de asemenea, aluzie la motive mai întunecate și legături cu politicieni, inclusiv membri ai ANC, care ar putea căuta să submineze guvernul Ramaphosa.
„Este un pic ca o diagramă Venn”, spune el. „S-ar putea să existe criminali puri și politicieni puri. Și apoi există o zonă la mijloc, unde interesele celor doi se intersectează”.
Un raport al Inițiativei globale împotriva crimei organizate transnaționale, un organism cu sediul la Geneva, a evidențiat anul trecut amploarea problemei. „Infrastructura Africii de Sud suferă din cauza furturilor susținute și organizate, în principal de cupru, la scară industrială, care afectează sectoarele transporturilor, energiei, apei, comunicațiilor și combustibililor”, se arată în raport. „Acest lucru a erodat capacitatea statului de a furniza servicii critice”.
Africa de Sud a devenit doar a doua țară din G20
Crima organizată, a concluzionat raportul, a reprezentat „o amenințare existențială la adresa instituțiilor democratice, a economiei și a populației Africii de Sud”.
Săptămâna trecută, Africa de Sud a devenit doar a doua țară din G20, după Turcia, care a fost inclusă pe o listă de monitorizare globală împotriva spălării banilor a țărilor care nu depun suficiente eforturi pentru a combate crima organizată. „Lista gri” întocmită de Grupul de Acțiune Financiară Internațională va afecta investițiile și fluxurile bancare, avertizează analiștii.
Mulți locuitori numesc Africa de Sud un „stat mafiot”, spune Julian Rademeyer, directorul pentru Africa de Est și de Sud al Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate. El crede că termenul este încă probabil mai potrivit pentru cleptocrațiile dependente de petrol, cum ar fi Venezuela, dar spune că acesta ilustrează disperarea tot mai mare a sud-africanilor obișnuiți cu privire la starea democrației lor. „Există un sentiment copleșitor de disperare”.
Legăturile dintre infractori și statul sud-african au început să devină evidente pentru prima dată în timpul președinției lui Zuma, între 2009 și 2018.
O anchetă de patru ani privind anii Zuma, cunoscută sub numele de comisia Zondo și care s-a încheiat anul trecut, a scos la iveală legăturile dintre stat și presupușii infractori, inclusiv, cel mai cunoscut, trioul de frați Gupta de origine indiană care și-au croit drum în cercul intim al lui Zuma.
Frații Gupta, care au fugit în Emiratele Arabe Unite în 2018, au negat că au comis vreo infracțiune. La fel și Zuma, care este în prezent judecat pentru corupție.
Deși epoca Zuma s-ar putea să se fi încheiat, spune de Ruyter, legăturile dintre organismele de stat, cum ar fi Eskom, și crima organizată persistă.
Un camion de livrări trece pe lângă un turn de răcire Eskom în provincia Mpumalanga, bogată în cărbune, în estul Africii de Sud. Cel puțin 80 la sută din energia țării este produsă din cărbune.
Avocat de formație, de Ruyter a lucrat mulți ani în sectorul privat, în special la grupul petrochimic Sasol, unde, printre alte funcții executive, a comercializat cărbune pentru export.
Imediat după ce de Ruyter a fost recrutat pentru a redresa compania de utilități aflată în dificultate, el și-a exprimat public intenția de a elimina sindicatele criminale care se aflau în interiorul companiei și care, potrivit lui, jefuiau Eskom cu suma de 1 miliard de dolari (55 milioane de dolari) pe lună.
Pe lângă urmărirea infractorilor, el a urmărit să schimbe mixul energetic al Africii de Sud în favoarea energiei regenerabile. Acest lucru reprezenta, de asemenea, o amenințare la adresa sindicatelor din domeniul cărbunelui și al transporturilor care operează în provincia Mpumalanga, unde Eskom deține majoritatea centralelor sale electrice și unde criminalitatea este foarte răspândită. În prezent, cel puțin 80 % din energia Africii de Sud este produsă din cărbune.
Faptul că De Ruyter a susținut promovarea energiilor regenerabile i-a adus dușmani puternici în cadrul ANC. Unul dintre aceștia a fost Gwede Mantashe, ministrul energiei și fost miner, care se autointitulează „fundamentalist al cărbunelui”. Anul trecut, Mantashe i-a reproșat lui De Ruyter că nu reușește să facă centralele electrice să funcționeze corespunzător și l-a acuzat de trădare pentru că nu a reușit să oprească întreruperile de curent care paralizează economia Africii de Sud,
De Ruyter și-a anunțat demisia de la Eskom în decembrie anul trecut. Faptul că a susținut promovarea energiilor regenerabile în cadrul companiei de utilități din Africa de Sud i-a adus dușmani puternici.
Acesta și-a anunțat demisia în decembrie anul trecut ca răspuns la acuzațiile lui Mantashe și la ceea ce el a considerat a fi tăcerea asurzitoare a ANC, care nu i-a luat apărarea. El își lucra preavizul când a fost demis brusc săptămâna trecută.
Declanșatorul concedierii sale a fost un interviu pe care l-a acordat canalului local de știri eNCA, în care a acuzat ANC de a fi blocat într-un timp marxist. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la presupusa implicare în corupție a unui „politician de nivel înalt”. Aceste preocupări, a spus el, au fost ignorate de un ministru, care s-a dovedit a fi Pravin Gordhan, ministrul pentru întreprinderi de stat și șeful lui De Ruyter.
ANC nu a luat în serios afirmația lui De Ruyter. Acesta l-a acuzat de „gândire politică reacționară” și de a face „afirmații iresponsabile și nefondate privind presupusele ingerințe politice și corupție”.
Gordhan, care îl apărase anterior pe de Ruyter, și-a îndreptat și el armele împotriva fostului șef al Eskom. „El trebuie să înceteze să mai arunce cu informații și acuzații. Obligația îi revine să facă ceea ce i se cere din punct de vedere legal”, spune el pentru FT, adăugând că de Ruyter ar trebui să depună o declarație sub jurământ cu privire la acuzațiile sale.
Despre performanța sa la Eskom în general, Gordhan spune că de Ruyter a dat vina pe oricine, dar nu pe el însuși. „Dacă ești director general, o parte din atribuții este să te ocupi de aceste probleme. Să pui uzina să funcționeze”, spune el. „Există probleme, dar ocupați-vă de ele”.
Nimeni nu a fost încă acuzat pentru atentatul asupra vieții lui de Ruyter. Dar suspiciunea printre detectivii privați pe care i-a numit este că bandele criminale au comandat atacul. Atacul părea bine planificat. Aparatul de cafea de la etajul executiv al Eskom a fost spart în dimineața otrăvirii. De Ruyter crede că cineva ar fi putut folosi acest lucru ca scuză pentru a intra în clădire și a-i sparge cana personală. Anchetatorii analizează „cadru cu cadru imaginile de pe camerele de supraveghere”.
Pravin Gordhan, ministrul pentru întreprinderi de stat, a fost acuzat că a ignorat preocupările exprimate de fostul director executiv al Eskom. El a răspuns că De Ruyter a dat vina pe oricine, în afară de el însuși © Guillem Sartorio/Bloomberg
De Ruyter nu a fost deloc impresionat de ancheta oficială a poliției. „A fost destul de bizară, de fapt”, spune el despre întâlnirea sa cu doi sergenți desemnați pentru acest caz. „Am spus că analizele de sânge au indicat că nivelul meu de cianură era ridicat. Iar sergentul se uită la mine și mă întreabă: „Oh, deci ați avut probleme cu sinusurile?”. Iar eu am spus: ‘Știți ce este cianura? Nu”, a spus ea, „Nu știu”.”
Jefuirea Eskom
Dacă ancheta privind otrăvirea nu a mers bine, nu s-a făcut suficient pentru a se ajunge la fundul unei criminalități mult mai largi în cadrul Eskom, spune De Ruyter.
De Ruyter și detectivii săi privați au prezentat în detaliu modul în care infractorii ar viza compania și ar speria oamenii pentru a-i face să tacă prin intimidare. Daily Maverick, un ziar sud-african, citând un raport al serviciilor de informații, a numit cartelurile criminale care ar opera în cadrul Eskom drept Cartelul Prezidențial, Cartelul Mesh-Kings, Cartelul Legendarilor și Cartelul Șefilor.
Una dintre cele mai profitabile strategii criminale, spune de Ruyter, este aceea de a fura cărbunele transportat cu camionul către centralele electrice Eskom și de a-l vinde în străinătate. Camioanele care sunt deturnate sunt conduse la vechile depozite, numite situri de amestecare, unde cărbunele bun este schimbat cu deșeuri, în esență moloz, iar greutatea este compensată cu apă și deșeuri metalice.
„Poliția a identificat și a închis trei situri ilegale de amestecare a cărbunelui”, spune de Ruyter, adăugând că alte 30 sunt sub supraveghere.
De Ruyter spune că încercările sale de a monitoriza mai eficient livrările de cărbune au fost sabotate din interior. Noile sisteme nu au fost puse în aplicare, iar centralele electrice în care identificase cel mai mare potențial de fraudă s-au trezit în partea de jos a listelor de acțiune.
Când molozul și resturile sunt introduse în centralele electrice, spune el, acestea distrug mori și provoacă opriri.
Într-un incident petrecut în noiembrie anul trecut, un paznic al Eskom a prins un șofer de camion care livra cărbune de calitate inferioară la centrala electrică Camden din provincia estică Mpumalanga.
„Mai întâi, șoferul camionului a încercat să mituiască agentul de securitate cu 50.000 de roni”, spune el. Când șoferul a mărturisit că a furat cărbunele de calitate mai bună, a fost dus în orașul Ermelo, aflat în apropiere, unde a fost arestat de poliție. Un „procuror local a refuzat să se ocupe de acest caz”, spune el, iar în cele din urmă, șoferul a fost eliberat pe cauțiune și a fugit.
Un alt act recent de vandalism a avut loc în Bronkhorstspruit, în afara Johannesburgului. De Ruyter spune că hoții au profitat de întreruperile de energie electrică pentru a răsturna un pilon și a dezbrăca cabluri. Personalul de securitate al Eskom a urmărit banda până la o așezare informală, unde au găsit un comerciant de fier vechi care topea cuprul în vederea exportului. Localnicii au început să atace angajații Eskom.
Shamila Batohi, directorul național al parchetelor, a pus anul trecut corupția din instituțiile din Africa de Sud pe seama lipsei de „bună guvernare” și de „conducere etică”.
Poliția, care inițial a refuzat să iasă, a participat la fața locului odată ce au izbucnit violențele. „Au recuperat ceva de genul 30 de tone de metal furat”, spune el. „Acesta este doar un exemplu. Dacă începeți să înmulțițiți acest lucru cu 100, 200, 300, atunci aveți o problemă (serioasă). Și pentru a agrava problema, poliția spune: „Ne pare teribil de rău, dar nu ne putem deranja să venim astăzi la locul crimei”.”
De Ruyter spune că a ridicat problemele cu Shamila Batohi, directorul național al procuraturii publice, o persoană numită de Ramaphosa, adusă din 2019 pentru a clarifica putregaiul Zuma la autoritatea de urmărire penală. Aceasta a luat în serios plângerile sale și „și-a intensificat semnificativ implicarea în cazurile legate de Eskom”.
Anul trecut, în cuvinte care păreau să coroboreze afirmațiile de coluziune ale lui de Ruyter, Batohi a spus: „Să recunoaștem, cauza principală a corupției în sferele guvernamentale este din cauza lipsei unei bune guvernări și a unei conduceri etice”.
Karen Pillay, șefa securității la Eskom, spune că, până de curând, poliția „considera furtul de cablu de cupru sau de aluminiu drept infracțiuni minore”. Poliția era adesea speriată să se confrunte cu bandele. „Un vehicul de patrulare cu doi ofițeri în el nu va răspunde la un astfel de incident, deoarece acești indivizi sunt puternic înarmați. Și nu vor ezita să recurgă la violență”.
Mai rău, susține ea, poliția este uneori în cârdășie cu infractorii. „Avem incidente confirmate în care am văzut vehicule de poliție care escortau cărbune furat în provincia Mpumalanga în timp ce erau la datorie. Am primit, de asemenea, informații în care am aflat că oficiali ai poliției au înființat depozite informale de fier vechi.”
Pillay spune că infractorii lucrează, de asemenea, în interiorul Eskom ca angajați. Unii au fost arestați și se așteaptă și alte arestări. „Este cu adevărat sfâșietor când vezi că oamenii închid ochii la aceste acte de criminalitate”, spune ea.
‘Criminalitatea este problema noastră numărul unu’
Eskom nu este singura țintă. Pillay spune că aceleași bande care jefuiesc Eskom vizează adesea și alte companii. „Deci, industria cărbunelui, de exemplu, dacă elimini o linie de cale ferată, creezi oportunități pentru ca mai multe camioane să fie pe drumuri. Când sunt mai multe camioane pe drumuri, ce se întâmplă? Există o oportunitate mai mare de a schimba și de a fura cărbune. Și nu se limitează doar la cărbune, ci și la motorină și combustibil.”
Roger Baxter, directorul executiv demisionar al Consiliului Minerale din Africa de Sud, spune că bandele criminale s-au infiltrat în multe industrii, inclusiv în a sa. „Când vorbim cu guvernul, criminalitatea este problema noastră numărul unu”, spune el.
Jefuitori într-un centru comercial vandalizat din Vosloorus, la sud-est de Johannesburg. Se spune că hoții și vandalii au profitat de întreruperile de energie electrică © Marco Longari/AFP/Getty Images
Raketele de protecție care au început în industria construcțiilor au migrat către minerit, spune el. „Mafia criminală se deghizează în forumuri de afaceri legitime. Ei vin la poarta ta și, practic, te amenință că îți vor închide operațiunea minieră dacă nu le dai 30% din contracte”.
Bandele înarmate cu AK-47 și puști de calibru mare atacă uneori instalațiile în care se topesc metale prețioase, inclusiv aur și platină, spune Baxter. Mineritul ilegal are loc, de asemenea, pe scară largă, inclusiv la operațiunile miniere legitime. „Practic, aveți un personal din umbră care trăiește în subteran timp de șase luni și exploatează aproape în paralel cu dumneavoastră”.
Mai rău chiar decât atacurile directe asupra minelor este aproape prăbușirea sistemului feroviar de transport de marfă, operat de Transnet, care administrează și porturile, unele dintre cele mai ineficiente din lume. În 2022, livrările pe calea ferată către terminalul de cărbune Richards Bay s-au prăbușit la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, de 50mn, deoarece bandele înarmate au sabotat liniile, potrivit Consiliului Minerale, iar Transnet s-a luptat să mențină trenurile în mișcare. Minerii sperau să expedieze 80mn de tone.
La fel ca Eskom, Transnet, care este deținută majoritar de guvern, a fost o țintă a capturării statului în timpul anilor Zuma. Ancheta Zondo a declarat că aceasta a reprezentat aproape trei sferturi din toate contractele suspecte.
Blocajele au apărut într-un moment în care prețurile ridicate ale materiilor prime, când Africa de Sud ar putea să culeagă beneficiile. În schimb, mineralele sunt transportate pe drumuri care nu sunt proiectate să reziste la sarcini grele și care nu pot face față volumelor suplimentare. Consiliul Minerale, printre ai cărui membri se numără Anglo American și De Beers, calculează că anul trecut companiile miniere au pierdut între 50 și 150 de miliarde de rupii în venituri potențiale.
Companiile miniere au fost nevoite să depoziteze mineralele pe care nu reușesc să le transfere, ceea ce descurajează extinderea minelor existente, ca să nu mai vorbim de explorarea de noi depozite. În 2003, Africa de Sud a reprezentat 5% din explorarea globală, spune Baxter, o cifră care a scăzut la 1%.
Înainte de a fi demis, de Ruyter a spus că există semne că Ramaphosa a început în sfârșit să se ocupe de problemele de la Eskom. În decembrie, guvernul a interzis temporar exportul de fier vechi pentru a descuraja jaful. De asemenea, a permis armatei să păzească centralele electrice împotriva sabotajului. În ianuarie, Eskom a primit permisiunea de a pune deoparte contracte de întreținere în valoare de 16 miliarde de roni, semnate cu 15 centrale electrice în perioada de capturare a statului.
Guvernul Ramaphosa a declarat luna trecută o stare de dezastru național care a permis Eskom să izoleze infrastructura critică, cum ar fi spitalele și stațiile de tratare a apei, de întreruperile de energie electrică.
Cyril Ramaphosa, președintele Africii de Sud de când a preluat funcția de la Jacob Zuma în 2018, a încercat să reducă corupția sistemică care a luat amploare în timpul administrației anterioare.
„A fost nevoie de mult timp să o strigăm de pe acoperișuri. Nu am făcut chiar un secret din punctul meu de vedere că întreruperea încărcării este, în mare măsură, atribuibilă criminalității și corupției”, spune de Ruyter.
Ramaphosa a luat ceea ce mulți consideră a fi cea mai importantă măsură din toate, în iulie anul trecut, când a trecut peste obiecțiile ministrului său al energiei pentru a liberaliza sectorul de generare. Președintele a promis să „crească masiv” producția privată – în principal energia solară și eoliană cu care Africa de Sud este binecuvântată – prin ridicarea limitelor privind cantitatea de energie electrică pe care o pot produce.
De Ruyter estimează că o cantitate suplimentară de 9GW ar putea intra în funcțiune în următoarele 18 luni. Noua capacitate va proveni „predominant” din surse regenerabile, spune el, „nu pentru că sunt un ecologist cu spume la gură, ci pentru că atât energia eoliană, cât și cea solară sunt acum de departe cele mai ieftine surse de energie electrică și, de asemenea, cele mai rapide de implementat”.
Cu toate acestea, Ramaphosa s-ar putea confrunta în continuare cu opoziția din interiorul CNA, care rămâne în continuare îndatorat lobby-ului cărbunelui și suspicios față de sectorul privat, spune de Ruyter. Mulți oficiali guvernamentali se opun unei planificate divizări a Eskom în trei divizii – generare, transport și distribuție – care va slăbi în mod inevitabil unitatea de generare pe măsură ce energia regenerabilă produsă de sectorul privat va înlocui treptat cărbunele.
Dacă energiile regenerabile vor veni în ajutorul Africii de Sud, acest lucru nu se va întâmpla în timpul mandatului lui de Ruyter. Este probabil ca întreruperile de energie electrică să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți, spune el.
În calitate de fost director executiv, el își va pierde acum garda de corp de la Eskom. Având în vedere furia din jurul demiterii sale și încercarea de a-l otrăvi, el va „sta ascuns” pentru o vreme, spune el.
Întrebat dacă intenționează să fugă din Africa de Sud, de Ruyter răspunde: „S-ar putea să plec în străinătate pentru o vreme, dar nu am nicio intenție de a părăsi țara. Voi fi atent doar la cine mă invită la o cafea”.
Sursa – www.ft.com