În contextul judiciar, reprezentanții celor 46 de state membre au adoptat o rezoluție care-i vizează pe liderii civili și militari pentru planificarea și lansarea acestei agresiuni împotriva Ucrainei. Documentul arată că unele fapte comise ar putea intra sub definiția de genocid, așa cum stabilește convenția internațională din 1948.
În cadrul UE, consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina.
Sunt vizați liderii civili și militari ruși
Din punct de vedere al voturilor, cu 100 de voturi pentru şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care „au planificat, pregătit, lansat sau executat” agresiunea împotriva Ucrainei.
Astfel, „Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs”, a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg, informează AFP, potrivit Agerpres.
APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite.
În plus, APCE aşteaptă de la summitul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, „un sprijin politic” pentru acest proiect.
Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan.
Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri.
Unele fapte ar putea intra sub definiția de „genocid”
În contextul legal, Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea „crimei de agresiune”, pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI.
Din punct de vedere juridic, rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, „ar putea intra” sub definiţia de „genocid” în sensul convenţiei internaţionale din 1948.
În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului.
Aşadar, „Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane”, a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.