Statele Unite au blocat cererea Germaniei de a integra rachetele americane GMLRS în sistemele de artilerie rachetă israeliene PULS. Decizia Washington-ului pune Berlinul într-o situație dificilă. Germania trebuie acum să aleagă între utilizarea stocurilor existente de muniție americană sau dezvoltarea unei alternative europene.
Conflictul dintre cele două aliați NATO a devenit public după ce oficialii germani ai apărării au confirmat existența unui „blocaj politic” în negocierile cu SUA. Problema rămâne de rezolvat de administrația Trump.
Ce rachete sunt în centrul disputei
Rachetele GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket System) reprezintă cea mai răspândită muniție de artilerie rachetă ghidată din NATO. Peste 10.000 de astfel de rachete sunt produse anual în Statele Unite de compania Lockheed Martin. Armele au o rază de acțiune de până la 85 de kilometri și folosesc ghidare GPS combinată cu sistem de navigație inerțială.
Problema centrală este simplă. Rachetele GMLRS pot fi lansate doar din sisteme americane precum HIMARS sau M270. Când Germania a decis să cumpere lansatoare israeliene PULS în locul celor americane, a sperat că va putea folosi în continuare stocurile existente de muniție americană.
Washington a avut altă părere.
Modificarea acordului tehnic
Potrivit publicației Defense News, administrația americană a modificat anul trecut domeniul de aplicare al acordului privind documentele de interfață specifice sistemului de control al focului M-270. Schimbarea a însemnat efectiv că Berlinul nu mai are permisiunea de a lansa rachete Lockheed din sistemul PULS.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat pentru Defense News că Elbit Systems, producătorul israelian al PULS, „a confirmat fezabilitatea tehnică a lansării rachetelor GMLRS Unitary” din sistemul lor. Cu alte cuvinte, din punct de vedere tehnic integrarea este posibilă. Blocajul este exclusiv politic.
Howard Bromberg, vicepreședinte Lockheed Martin pentru strategie și dezvoltare de afaceri, a negat categoric această posibilitate. „Familia noastră de muniții MLRS nu poate fi integrată în sistemul PULS. Dacă Germania ar opta pentru PULS, nu ar putea obține acces la rachetele noastre”, a declarat el pentru Defense News în cadrul expoziției de apărare Eurosatory din Paris.
De ce a ales Germania sistemul israelian
Germania a comandat cinci sisteme PULS de la compania israeliană Elbit Systems într-un contract de 57 de milioane de dolari anunțat în februarie 2025. Acestea vor înlocui cele cinci lansatoare MARS II donate Ucrainei de la începutul războiului.
Sistemul PULS oferă un avantaj major. Poate lansa rachete de diferite calibre, de la 122 mm până la 370 mm, produse de diverși fabricanți. Raza maximă de acțiune ajunge la 300 de kilometri cu anumite tipuri de muniție, precum rachetele israeliene Predator Hawk.
Pentru Berlin, această flexibilitate înseamnă posibilitatea de a colabora cu companii europene de apărare pentru dezvoltarea și producția de muniție. Dependența de un singur furnizor american ar fi astfel redusă.
Bundeswehr menține două sisteme paralele
Germania nu este complet lipsită de opțiuni. Bundeswehr deține încă între 35 și 40 de lansatoare MARS în inventar. Acestea pot trage în continuare rachetele GMLRS din stocurile existente.
În 2020, armata germană a comandat 1.818 rachete GMLRS noi pentru un total de 278 de milioane de euro. O parte dintre ele au fost donate Ucrainei, deși Ministerul Apărării nu a publicat cifrele exacte.
Situația creează însă o provocare logistică. Germania va trebui să mențină două sisteme separate de artilerie rachetă. Unul pentru rachetele americane existente și altul pentru muniția europeană sau israeliană viitoare.
Contextul mai larg al tensiunilor transatlantice
Decizia Germaniei de a alege un sistem israelian în defavoarea celui american reflectă tendințe mai largi în Europa. Tot mai multe țări caută să își diversifice furnizorii de armament și să reducă dependența de contractanții americani.
Olanda, Danemarca și Spania au ales deja sistemul PULS. Versiunea europeană EuroPULS, dezvoltată în parteneriat cu KNDS Deutschland, este promovată ca soluție pentru piața europeană.
Experții în domeniul apărării compară dinamica pieței de artilerie cu aceea a imprimantelor și cartușelor de cerneală. Odată ce un guvern optează pentru un lansator, forțele sale armate rămân legate de linia de rachete a respectivului furnizor.
Ce urmează în această dispută
Oficialii germani speră că comenzile viitoare de rachete GMLRS vor determina guvernul american să își relaxeze poziția restrictivă privind lansatoarele obligatorii. „Cererea poate crea interoperabilitate”, a spus un oficial german al apărării.
Germania lucrează totodată cu industria europeană de apărare pentru a dezvolta rachete în variantele și razele de acțiune pe care Lockheed le oferă. O astfel de mișcare ar elimina imprevizibilitatea care vine odată cu dependența de armata americană ca principal client al Lockheed.
Problema rachetelor GMLRS ilustrează tensiunile din ce în ce mai mari dintre SUA și aliații europeni în domeniul apărării. Administrația Trump a cerut constant Europei să cheltuiască mai mult pentru apărare. Dar restricțiile privind transferul de tehnologie militară complică eforturile europene de reînarmare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaHarrods a deschis la Londra un pop-up cu modă de lux africană și diasporică, deschis până pe 27 octombrie
Revista IoanaCopiii nu mai duc aviz epidemiologic după vacanță, dar ANSVSA a pornit controale în școli și la firmele de catering
News24Incendiu într-un apartament din Roman luni seară. Trei persoane, între care doi copii, au ieșit singure
Dolce SportNovak Djokovic iese oficial din top 10 ATP pe 14 septembrie, după eliminarea din primul tur la US Open
GetPonyDacia avertizează că Duster și Bigster ar putea pleca de la Mioveni anul viitor din cauza costurilor la energie
BravonetUS Open 2026 joacă dublu, cu surprize pe teren și nume mari în tribune, în plin New York Fashion Week



