Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, acuză Guvernul că încalcă principiile echităţii și pune presiune pe magistraţii în activitate prin modificarea pensiilor de serviciu. Detalii despre tensiunile dintre Consiliul Superior al Magistraturii și Executiv.
Magistraţii se confruntă cu presiuni majore după ce Guvernul a propus modificarea pensiilor de serviciu, iar reorganizarea rapidă a veniturilor devine o provocare. Nu este vorba doar de timp, ci și de principii: Guvernul evită să intervină acolo unde există pensii foarte mari deja acordate, dar impune reguli noi pentru cei aflaţi încă în activitate. În acest context, reforma pensiilor speciale a devenit un subiect central, cu implicaţii directe asupra sistemului judiciar și asupra relaţiilor dintre puterile statului.
De ce refuză magistraţii propunerea Guvernului?
Claudiu Sandu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat la Digi24 că negocierile cu Guvernul s-au blocat din cauza unui dezacord important. „Noi am spus 65%, la fel ca toate celelalte categorii de funcţionari care au pensii de serviciu. Din brut. Se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. A fost o discuţie, dar nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări”, a declarat Sandu. Discuţiile privind reforma pensiilor speciale sunt urmărite atent și de alte instituţii publice, având în vedere impactul bugetar major.
În privinţa pensiilor deja acordate, există o problemă majoră. Sandu susține că sunt „câteva mii de pensii mai mari decât salariul” pentru magistrații deja pensionaţi, dar Guvernul nu ia măsuri pentru corectarea lor. În schimb, se concentrează pe reducerea drepturilor celor care încă lucrează. „Se ţintește magistratul în activitate, cel care va duce greul următorii 20 de ani până la 65 de ani”, a subliniat el. Situația provoacă îngrijorare și în rândul CSM București, care analizează constant efectele acestor modificări legislative.
Cine câștigă și cine pierde?
Potrivit vicepreședintelui CSM, magistraţii care s-au pensionat la vârste mici, chiar și la 48 de ani, primesc pensii foarte mari. În același timp, cei care rămân în sistem vor avea parte de o tranziţie mai lungă și venituri mai mici. Deși coaliția a prelungit perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, Sandu consideră că această modificare nu rezolvă problema de fond. De altfel, această polarizare socială amintește de alte momente tensionate din justiţie, precum dezbaterile privind declaraţii de avere sau alte beneficii acordate funcţionarilor.
Ni se cere aviz în câteva zile. Este serios?
Conflictul dintre CSM și Guvern a escaladat după ce Executivul a solicitat avizul pe proiect într-un timp foarte scurt. Sandu consideră că demersul Guvernului este „neserios”: „Guvernul trimite joi, pe 20, un proiect și are pretenţia să-l avizăm de urgenţă, iar pe 28 să fie și asumarea guvernamentală în Parlament. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?” Această grabă amintește de alte proiecte legislative importante, precum cele legate de achiziţii publice, unde consultarea a fost esenţială.
CSM nu poate da un răspuns rapid fără consultarea magistraţilor. „Noi suntem un organ ales de judecători și procurori. Este corect să-i consultăm înainte să dăm un aviz”, a explicat Sandu. Pentru asta, sunt necesare cel puţin „câteva zile, două-trei”, timp în care Adunările generale ale magistraţilor trebuie să se pronunțe. Această procedură amintește de alte consultări importante la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și al sistemului judiciar.
Dacă termenul impus nu este respectat, Sandu avertizează că această presiune poate crea un precedent periculos, mai ales într-un context în care relaţiile dintre puteri sunt deja tensionate. Astfel de situaţii pot afecta încrederea publică în justiţie, similar cu alte crize mediatizate la nivelul Poliţiei Române sau altor instituţii cheie.
Pensii mari și polarizare socială
Unul dintre cele mai dure avertismente ale lui Sandu se referă la divizarea socială. „Se ţintește doar ticăloșii de magistrați în funcţie. Este o ură propagată în spațiul public care nu va dispărea 50 de ani”, a declarat el. Problema, spune vicepreședintele CSM, este că vorbim despre colegi care vor lucra încă două decenii, în timp ce alţii au „scăpat” cu pensii mari și vârste mici de pensionare. Acest tip de polarizare socială a fost observat și în dezbaterile despre termeni și condiţii pentru alte categorii de bugetari.
CSM consideră că trebuie analizate toate cazurile, nu doar o parte. „Ceea ce nu acceptăm este această chestiune de-a dreptul neserioasă: nerespectarea principiului echitabilităţii”, a repetat el. Cu alte cuvinte, dacă se corectează pensiile, corecţiile trebuie să fie aplicate tuturor, nu doar selectiv. Acest principiu a fost invocat și în alte reforme, precum cele privind formulare tip pentru raportarea veniturilor publice.
Subiectul a devenit atât de acut din cauza presiunilor bugetare și a imaginii publice. Guvernul vrea să arate că ia măsuri împotriva privilegiilor, dar magistraţii spun că li se încalcă drepturile. În plus, presiunea mediatică și dezbaterile din spațiul public au accentuat tensiunile, similar cu alte situații de criză din administraţia publică.
Ce urmează pentru magistrați și Guvern?
În acest moment, cele două părți rămân pe poziţii opuse. Guvernul a prelungit perioada de tranziţie la 15 ani și a stabilit pensia la 70% din salariul net, însă CSM nu acceptă această variantă fără consultarea sistemului. Sandu transmite că, fără dialog real, conflictul va continua. În acest context, se așteaptă o reacţie și din partea altor organizaţii profesionale, care urmăresc cu atenţie evoluţia negocierilor.
Rămâne de văzut dacă Guvernul și magistraţii vor reuși să ajungă la un compromis sau dacă situaţia va degenera într-un conflict prelungit, cu efecte asupra justiţiei și încrederii publice. Următoarele zile sunt decisive, iar modul în care va fi gestionat acest conflict ar putea deveni un exemplu pentru alte reforme viitoare la nivel naţional.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaRevizia centralei poate costa 300-500 de lei în București. Când o programezi și ce verificări ai de făcut
News24DNA verifică trei locații din Constanța în ancheta facturilor pentru navele NATO, cu cinci rețineri în Norvegia
Dolce SportLisandro Martinez reproșează șefilor lui Manchester United transferurile după 0-2 cu Atlético Madrid
GetPonyCum se alege corect uleiul cutiei de viteze și de ce un produs cu vâscozitate identică poate provoca probleme
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
LylaCum alegi culorile hainelor pentru birou sau o întâlnire și ce pot transmite verdele, albastrul și violetul
