Un rol neașteptat pentru deținuți în închisorile din România

Peste 120 de condamnaţi, inclusiv unul pentru omor, supraveghează alţi deținuți. Sistemul se bazează pe o lege din 1969.

În penitenciarele din România, tot mai mulți deţinuţi ajung să fie responsabili cu supravegherea colegilor lor. Această situație a apărut din cauza lipsei acute de personal, iar numărul celor care preiau aceste atribuţii de pază continuă să crească. Sistemul, deși este vechi, este considerat de autorităţi o soluție provizorie la criza de personal din sistemul penitenciar.

O lege veche de 56 de ani, reactivată din necesitate

Penitenciarele din România se confruntă cu un deficit de peste 6.000 de angajaţi. Din cauza blocării angajărilor în sectorul public, o soluție a fost găsită chiar în interiorul închisorilor. Articolul 10. Condamnaţii care dau dovezi temeinice de îndreptare, fiind stăruitori în muncă și disciplinaţi, pot presta muncă fără pază în afara penitenciarului sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă, după ce au executat cel puţin 1/5 din pedeapsă, fracțiune în care se include și timpul considerat ca executat ca urmare a muncii prestate. De prevederile alineatului precedent nu beneficiază cei care au fost condamnați pentru infracțiunea de omor sau pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ori pentru infracțiuni contra securităţii statului, sau pentru infracțiuni prin care s-a produs o pagubă importantă adusă economiei naționale, și nici cei aflaţi în stare de recidivă. În prezent, 128 de deţinuţi au fost desemnați pentru acest rol de supraveghere.

Condiţiile sunt stricte: trebuie să fi executat cel puţin o cincime din pedeapsă și să nu fie recidiviști. Există însă și excepţii. Un deținut condamnat pentru omor, care a petrecut peste 15 ani în penitenciar și mai are doar șapte luni până la eliberare, a ajuns să facă parte din acest sistem, după ce a avut o conduită exemplară.

Cum sunt recompensați deținuţii-gardieni

Pentru fiecare două nopți de pază, aceștia primesc reducerea pedepsei cu trei zile. Articolul 11. Munca prestată de condamnați este remunerată potrivit normelor și tarifelor de salarizare stabilite în ramura de activitate în care aceștia sunt folosiți. Munca condamnaților folosiți pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnaţi este remunerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remuneraţia muncii condamnatului o cotă de 10% îi revine acestuia, iar cealaltă parte revine administraţiei penitenciarului, făcându-se venit la stat. Din sumele încasate drept recompensă pentru invenții, inovaţii și raţionalizări create de condamnați în timpul deținerii li se acordă acestora o cotă de 50%, diferența făcându-se venit la stat. Deţinuţii-gardieni au la dispoziţie un fluier și un telefon special, prin care pot comunica direct cu dispeceratul în caz de incidente. Are un fluier și un telefon. El nu poate apela pe nimeni de pe telefonul respectiv; doar ridică receptorul și dispeceratul îi răspunde. Acolo poate spune ce observă. Eu așa știu sistemul de 23 de ani. Nu știu dacă se practică la fel și în alte ţări. Acest sistem funcţionează de zeci de ani în cadrul penitenciarelor din România.

De la supraveghere cu fluier la camere video

În unele penitenciare, paza este asigurată în sistem mixt. De exemplu, la Penitenciarul Severin, din șapte posturi de pază, două erau ocupate de deținuți. În prezent, sunt patru posturi, împărțite egal între agenți și condamnați. În cazul unor incidente, deținuţii-gardieni sunt verificați atent, iar încrederea acordată lor este văzută ca un factor care poate reduce recidiva.

E vorba de responsabilizare și de încrederea pe care o acorzi. Cred că modifică anumiţi stimuli ai receptorilor neuronali și îi responsabilizează. Oamenii tot vin la muncă, iar autorităţile iau și alte mijloace de verificare, chiar și pentru ei. S-a constatat că, atunci când acorzi încredere și mai multe libertăţi, se înregistrează o rată mică a recidivei. A se vedea cazul Norvegiei.

Selecția deţinuţilor pentru aceste posturi este strictă. Sunt aleși doar cei care au arătat disciplină și cooperare pe termen lung. Administraţia Naţională a Penitenciarelor are în plan implementarea sistemelor de supraveghere video și a senzorilor pentru a completa paza umană, ca parte a digitalizării penitenciarelor.

Digitalizare și metode tradiţionale în penitenciare

Bogdan Burcu, șeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a anunţat că se lucrează la un proiect de digitalizare, care va aduce camerele video de supraveghere și senzorii perimetrali în închisori. Până când tehnologia va fi implementată, sistemul continuă să funcţioneze pe baza prevederilor din legea veche.

Deţinuţii-gardieni sunt motivaţi de reducerea pedepselor, iar incidentele grave sunt rare. Dacă cineva încalcă regulile, își pierde imediat privilegiile și revine la regimul obișnuit. Majoritatea deţinuţilor doresc să fie eliberaţi cât mai repede și nu riscă să piardă beneficiile obţinute.

În alte țări, precum India sau Filipine, deţinuţii participă la activităţi de pază, însă România merge mai departe și implică și persoane condamnate pentru infracțiuni grave, dacă acestea îndeplinesc criteriile stricte stabilite de lege.

O soluţie temporară cu impact pe termen lung

Sistemul penitenciar românesc rămâne într-o situaţie dificilă. Oficialii recunosc că există un deficit de peste 6.000 de angajaţi, iar până la rezolvarea acestei probleme, deținuţii-gardieni reprezintă o soluție de moment. Pe hârtie, lucrurile par sub control, dar rămâne întrebarea cât de eficient și sigur este acest sistem pe termen lung.

În timp ce autoritățile promit investiţii în digitalizarea penitenciarelor și reforme, realitatea din închisori depinde în continuare de o lege veche și de responsabilitatea celor aflaţi după gratii. Până la completarea personalului necesar, deținuțţii-gardieni vor rămâne parte din viaţa de zi cu zi a penitenciarelor din România.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCe taxe plătești pentru un gadget de înfrumusețare din afara UE. Procesarea de 2 euro este prevăzută din noiembrieRevista IoanaRobinetul închis la subsol poate lăsa apartamentele fără căldură, iar asociația trebuie să verifice instalația bloculuiNews24Doi deputați propun tichete de masă de cel mult 50 de lei. Angajatorul decide cât acordăDolce SportFleetwood îi provoacă lui Arsenal o eliminare fără precedent pentru campioanele din era Premier LeagueGetPonyCe funcții oferă aplicațiile pentru mașină, de la alerte Waze la plata parcării în București cu 5 lei pe orăBravonetSmiley și Pavel Bartoș au vorbit 10 ani despre un film împreună. Acum joacă în „Vacanța All Inclusive”