### Bombardamentele din Ucraina: O reacție a slăbiciunii lui Putin

În dimineața zilei de luni, Kievul și alte regiuni din Ucraina au fost țintele unor bombardamente intense, acțiuni care par să aibă ca scop terorizarea populației. Mark Almond, istoric britanic specializat în Europa Centrală și de Est, subliniază într-un editorial publicat în The Telegraph că aceste atacuri reflectă o slăbiciune similară cu reacțiile lui Hitler în fața iminentei înfrângeri militare din 1944.

Declarațiile lui Putin despre „terorism”

președintele rus Vladimir Putin a apărut la televiziunea națională pentru a condamna un atac cu bombă asupra unui pod strategic ce leagă Crimeea de Rusia. Această declarație vine pe fondul unor atacuri rusești asupra infrastructurii civile ucrainene, inclusiv poduri pietonale și centrale electrice. Aceste acțiuni sunt văzute ca o formă clasică de terorism, având drept scop instigarea fricii printre civili.

Atacurile coordonate asupra marilor orașe ucrainene par să fie mai degrabă menite să provoace panică decât să îndeplinească obiective militare clare. Deși presa rusă a caracterizat inițial atacul asupra podului Kerci ca un act terorist similar celor comise de ISIS, aceasta s-a reorientat rapid pentru a celebra distrugerea infrastructurii ucrainene.

Un semn al disperării

Aceste bombardamente sunt interpretate ca o manifestare evidentă a frustrării Rusiei cauzate de eșecurile pe câmpul de luptă. Un lider sigur pe sine ar fi ignorat eșecurile ucrainenilor în distrugerea rutelor logistice ale Rusiei; însă faptul că aceste rute au fost compromise reprezintă o lovitură severa pentru prestigiul lui Putin.

Putin este conștient că situația militarului se deteriorează și că opinia publicului din Rusia devine tot mai criticată față de retragerile recente ale trupelor rusești. rachetele lansate împotriva civililor sunt percepute ca un mod prin care Kremlinul încearcăm să demonstreze puterea sa într-un moment dificil.

Teroarea nu ascunde realitatea

Această strategie amintește brutal modul în care Hitler s-a comportat la sfârșitul războiului mondial; chiar dacă Aliații se apropiau tot mai mult, dictatorul german continua să lanseze atacuri fără efect real asupra desfacerii conflictului. La fel cum atentatele sinucigașe sunt considerate arme ale celor slabi, teroarea generată acum nu poate masca retragerea Rusiei pe teren.

Deși furia provocată de aceste bombardamente poate părea un semn al forței pentru unele cercuri din Kremlin, ea nu face decât să întărâte antipatia ucraineanilor față de agresiunea rusască. Istoria ne arată că astfel de acte disperate pot duce la escaladări periculoase; prezența arsenalului nuclear al Rusiei adaugǎ o dimensiune suplimentară tensiunilor actuale.

În concluzie, valurile repetate ale violenței orchestrate sub conducerea lui Putin nu sugerează dorința unei soluții pașnice sau compromisuri diplomatice; dimpotrivǎ ele reflectǎ doar slǎbiciunea unui regim aflat sub presiune constantǎ atât intern cât și extern.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
actiuni atacuri conflict geopolitică Putin razboi Rusia terorism