Dezghețarea permafrostului: o amenințare climatică în expansiune
Cercetătorii din întreaga lume își exprimă îngrijorarea cu privire la ritmul accelerat al dezghețării permafrostului din tundra arctică, un fenomen care are implicații semnificative asupra schimbărilor climatice.
Impactul încălzirii globale asupra permafrostului
Încălzirea globală contribuie la dezghețarea rapidă a solurilor înghețate permanent, ceea ce poate duce la eliberarea gazelor cu efect de seră stocate în aceste straturi. Această degajare nu doar că afectează clima local, dar și contribuie la creșterea temperaturilor globale.
O „bombă climatică” sub observație
Fenomenul a fost denumit de specialiști drept o „bombă climatică”, având în vedere riscurile asociate cu o degazeificare bruscă a permafrostului. Florent Dominé, cercetător canadian, subliniază importanța evaluării acestui risc și avertizează că este esențial să nu ignorăm această problematică.
Cercetări insuficiente asupra fenomenului
Deși este un subiect crucial, dezghețarea permafrostului nu a fost analizată suficient în cele mai recente rapoarte ale Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (GIEC). Dominé conduce un proiect de cercetare în Marele Nord canadian prin unitatea Takuvik și studiază impactul dezghețării asupra emisiilor de gaze și compoziției solurilor.
Riscurile emisiilor de carbon
„Dacă tot carbonul ar fi eliberat ca CO2, concentrația acestuia din atmosferă s-ar tripla,” afirmă Dominé. Totuși, el menționează că o parte va fi transportată către oceane prin sedimente. Procesul nu va fi instantaneu, dar riscurile rămân semnificative.
Mlaștinile emergente și vegetația nou apărută
Cercetătorii observau formarea mlaștinilor ca urmare a prabușirii permafrostului; acestea pot emite cantități considerabile de CO2. De asemenea, degradarea solurilor favorizează dezvoltarea rapidǎ a vegetației care poate influența procesul de dezgheț.
Studiu despre interacțiunea dintre vegetație și permafrost
„Ne propunem să determinăm dacă această vegetație ajutǎ la protejarea sau accelereazǎ topirea permafrostului,” explicǎ Maria Belke-Bria. Aceasta va efectua măsurători repetate pentru a analiza variațiile termice generate de diferitele tipuri de plante pe parcursul anotimpurilor.
Dificultățile cercetării zonei arctice
„Majoritatea zonelor afectate sunt surse importante de gaze cu efect de serã,” adaugǎ Dominé. Accesibilitatea dificilã si costurile ridicate fac studiile mai complicate iar soluțiile pentru capturarea carbonului emis sunt limitate.
„Singura opțiune viabilã rămâne încetinirea proceselor legate de schimbările climatice.”
(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetMedeea Marinescu o joacă pe Clara Haskil la Teatrul Național din București. Locurile pentru premiera din 13 noiembrie s-au epuizat
LylaCând se fac vaccinurile gratuite pentru copii și cum recuperezi o doză amânată
Revista IoanaCum faci ouă ochiuri cu margini crocante, albuș închegat și gălbenuș cremos
News24Patru medici și două asistente de la Spitalul „Sf. Pantelimon” au fost trimiși în judecată. Doi medici sunt acuzați de omor în patru cazuri
Dolce SportGenoa, controlată de Dan Șucu, cere oprirea executării silite de până la 26 de milioane de euro pentru datoria fostului patron
GetPonyAutostrada A7 Bacău, Pașcani are primele două loturi la 80% și 65%. Dacă banii și vremea permit, deschiderea celor 49,3 km rămâne planificată pentru 2026
