Peste patru milioane de galaxii şi quasari, obiecte ultraluminoase ce produc o cantitate colosală de energie au ajutat la realizarea a celei mai mari hărţi 3D a Universului realizată vreodată, informează AFP.
Astrofizicieni din lumea întreagă au publicat luni, această hartă, rezultată după analiza a mai multor cercetări.
”Această muncă ne oferă pur şi simplu cea mai completă istorie a expansiunii Universului până la această oră”, a subliniat unul dintre cercetători, Will Percival, de la Universitatea din Waterloo, Canada.
Aceast este rodul unei colaborări de peste 20 de ani a sute de oameni de ştiinţă din cadrul a circa 30 de instituţii diferite de pe glob. Harta a fost realizat plecând de la cel mai recent sondaj cosmologic al SDSS (Sloan Digital Sky Survey), denumit ”The extended Baryon Oscillation Spectroscopic Survey” (eBOSS), cu ajutorul unui telescop situat în New Mexico, Statele Unite.
Din ajutorul a numeroase lucrări teoretice desfăşurate de-a lungul timpului pe tema Big Bang-ului, precum şi asupra observaţiei fondului difuz cosmologic (o radiaţie luminoasă slabă rămasă în urma Big Bang), primele momente ale universului sunt relativ binecunoscute de către cercetători.
Dar şi din studiile realizate asupra galaxiilor şi din măsurători ale distanţelor acestora, au oferit totodată o bună înţelegere asupra expansiunii Universului produse în decursul acestor ultime miliarde de ani.
”A rămas cu toate acestea o lipsă a datelor din perioada de la începutul Universului şi cea actuală”, a explicat Kyle Dawson, de la Universitatea din Utah, unul dintre liderii proiectului.
”În 2012, am lansat proiectul eBOSS în ideea de a produce o hartă 3D a Universului cât mai completă, utilizând pentru prima dată noi marcatori şi anume galaxiile ce formează în mod activ stelele şi quasarii”, explică Jean-Paul Kneib, astrofizician la Şcoala Politehnică Federală din Lausanne (EPFL), Elveţia.
Foto: (c) actu.epfl.ch
Cu ajutorul acestei hătţi, se intelege mai bine filamente de materie şi vid care definesc structura Universului de la începuturile sale, pe când avea doar 380.000 de ani.
Cercetătorii au observat, mai bine galaxiile cele mai vechi, ale Universului cu ajutorul hărţii, care este de un roşu mai intens, iar pentru erele mai îndepărtate, s-au concentrat asupra galaxiilor cele mai tinere, de culoare albastră.
Astfel, pentru a ajunge mai departe în timp, şi anume până la 11 miliarde de ani, ei au folosit quasari – galaxii care au în centru o gaură neagră supermasivă, cu o luminozitate extrem de mare datorită materiei înghiţite.
Harta i-a ajutat pe cercetători, că la un anumit moment expansiunea Universului s-a accelerat, fenomen care a continuat mai apoi. Această accelerare pare să se datoreze, prezenţei energiei negre, un element invizibil care se integrează teoriei generale a relativităţii formulată de Einstein, dar a cărei origine nu este încă elucidată, a explicat cercetătorii.
Actual, astrofizicienii ştiu, de mai mulţi ani, că universul se extinde şi din această cauză, ei încearcă să măsoare viteza exactă a acestei expansiuni.
Astfel, pe tema primelor momente ale Universului, comparând observaţiile făcute de programul eBOSS cu studiile realizate până în prezent, cercetătorii au constatat un decalaj între viteze.
Dar, cea recunoscută de comun acord în prezent, denumită ”constanta Hubble”, s-a dovedit a fi cu 10% mai lentă decât valoarea calculată, a precizat EPFL, adăugând că nu există, până la această oră, o explicaţie plauzibilă.