România construiește prima ‘fabrică de inteligență artificială’. Ce va produce și unde va fi amplasată
România intră pe harta globală a inteligenței artificiale cu un proiect de o anvergură fără precedent: o „gigafabrică” de AI evaluată la 5 miliarde de euro, care va necesita o cantitate de energie colosală, de 1,5 GW. Amplasată strategic lângă surse de energie nucleară, la Cernavodă și Doicești, aceasta nu este singura inițiativă de acest fel. Un proiect complementar, mai mic, a primit deja finanțare europeană și se dezvoltă la București. Totul face parte dintr-o strategie națională complexă, care implică de la licee specializate și centre de date subterane până la serviciile de informații. Iată tot ce trebuie să știi despre planul care ar putea schimba fața economiei românești.
Ce este, de fapt, o „fabrică de AI”?
Să nu ne imaginăm hale industriale cu roboți care asamblează produse fizice. O „fabrică de inteligență artificială” este, în esență, un creier digital gigantic. Termenul se referă la un centru de supercalcul (supercomputing) de mari dimensiuni, echipat cu zeci de mii de unități specializate, numite acceleratoare AI. Proiectul principal, denumit Black Sea AI Gigafactory, prevede instalarea a 100.000 de astfel de acceleratoare. Acestea nu „produc” obiecte, ci putere de calcul. Ele vor permite dezvoltarea, antrenarea și rularea unor modele avansate de inteligență artificială, oferind servicii complexe pentru companii, universități și administrații publice din România și din întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv Serbia.
Amplasamente strategice: Cernavodă și Doicești
Alegerea locațiilor nu este deloc întâmplătoare. Consumul energetic al unui astfel de centru este uriaș, echivalent cu cel al unui oraș mare. De aceea, planul este strâns legat de infrastructura energetică nucleară a țării. Prima fază a proiectului va fi dezvoltată la Cernavodă, direct în perimetrul singurei centrale nucleare din România. A doua fază este planificată la Doicești, exact pe amplasamentul unde se va construi prima centrală cu reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) din Uniunea Europeană. Autoritățile intenționează să combine energia nucleară cu cea din surse regenerabile pentru a asigura necesarul de 1,5 GW, o condiție esențială pentru funcționarea gigafabricii.
Banii și partenerii: un proiect de 5 miliarde de euro
Cât costă o asemenea ambiție? Valoarea totală a proiectului Black Sea AI Gigafactory este estimată la 5 miliarde de euro. Finanțarea se bazează pe o combinație de fonduri publice și private. Guvernul a depus încă din 2025 o scrisoare de intenție în cadrul inițiativei europene InvestAI. Prin acest program, Uniunea Europeană și statul membru beneficiar pot acoperi până la 35% din cheltuieli. În proiect sunt implicate și cele mai mari universități din România, alături de entități private, pentru a asigura componenta de cercetare și dezvoltare.
Bucureștiul are deja propria fabrică, mai mică
Gigafabrica de la Marea Neagră nu este singura inițiativă. La București, un alt proiect, denumit RO AI Factory, a prins deja contur. Acesta a fost selectat în urmă cu câteva luni de European High-Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU) și a obținut o primă finanțare europeană de 50 de milioane de euro, confirmată la finalul anului 2025 de eurodeputatul Victor Negrescu. Scopul fabricii din Capitală este diferit: se concentrează pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Obiectivul este ca acestea să treacă de la stadiul de simpli utilizatori de tehnologie la cel de inovatori activi în domeniul AI, prin acces la infrastructură, training și servicii specializate. Proiectul, condus de instituții științifice și de cercetare, include achiziția și operarea unui supercomputer optimizat pentru inteligență artificială.
Fundația: Strategia Națională și implicarea serviciilor
Toate aceste planuri se ancorează într-un document-cheie adoptat încă din vara anului 2024: Strategia Națională pentru Inteligență Artificială 2024-2027. Documentul aliniază România la ambițiile UE de a deveni un lider global în domeniu și stabilește un cadru pentru colaborarea dintre mediul academic, de afaceri, cercetare și administrația publică. Premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, declara că strategia vizează ca instituțiile statului, în frunte cu ANAF, să folosească „rapid și extensiv inteligența artificială în analiza de risc, licitații publice și orice procese menite să optimizeze cheltuielile publice”.
Implementarea strategiei este coordonată de o comisie interministerială formată din 34 de instituții, o listă care include, pe lângă ministere și agenții, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Aceste eforturi sunt susținute financiar și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a alocat 4,1 miliarde de dolari pentru digitalizarea țării.
De la liceu la centre de date subterane
În timp ce statul pune la cale proiecte de miliarde, infrastructura de suport se dezvoltă pe mai multe planuri, de la sălile de clasă până în subteran. O rețea de 40 de licee din toată țara a fost deja transformată în hub-uri de inteligență artificială, unde profesorii sunt formați, iar elevii pot obține certificări internaționale. În paralel, Distribuție Energie Electrică România (DEER), cea mai mare companie de distribuție a energiei, analizează construirea a trei centre de date modulare în Cluj-Napoca, Brașov și Ploiești. Particularitatea acestora? Ar putea fi amplasate în subteran, în saline sau adăposturi antiatomice, pentru a beneficia de securitate sporită și răcire geotermală eficientă energetic. Chiar și Transelectrica are propriul proiect pentru un centru de date extrem de rezilient, capabil să funcționeze în condiții de război, cutremur sau atacuri cibernetice. Primii pași au fost făcuți, iar miza este uriașă: un loc la masa celor care nu doar consumă, ci creează tehnologia viitorului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News




