Purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internațional, Gerry Rice, a admis în declarațiile acordate presei că datoria Greciei este ridicată iar oficialii zonei euro au acceptat o nouă ștergere a datoriei țării, transmite site-ul ekathimerini.com.
În cadrul unei conferință de presă desfășurate joi seara la Washington, Gerry Rice și-a exprimat îngrijorarea privind perspectivele unei instabilități politice în Grecia, înaintea alegerilor locale.
‘În programul de asistență al Greciei, ca și în alte programe, stabilitatea politică este o problemă importantă’, a apreciat oficialul FMI. Referindu-se la datoria Greciei, Gerry Rice a declarat că aceasta este ‘deja ridicată și este de așteptat să rămână semnificativă’ iar oficialii zonei euro au acceptat o nouă ștergere a datoriei țării, dacă va fi necesar, cu condiția ca liderii de la Atena să-și respecte angajamentele privind implementarea reformelor.
O nouă ștergere a datoriei Greciei va fi discutată la reuniunea Eurogrupului din 5 mai, a anunțat luna trecută ministrul elen de Finanțe, Yannis Stournaras, la o conferință a oamenilor de afaceri desfășurată la Atena.
‘Anunțul Eurostat privind excedentul primar înregistrat de Grecia în 2013 a deschis calea discuțiilor privind reducerea datoriei țării, pe baza acordurilor convenite cu partenerii noștri’, a explicat oficialul elen.
În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunțat Comisia Europeană și Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepționale și venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deținerilor de obligațiuni guvernamentale elene.
Panos Tsakloglou, președintele Consiliului experților economici din Grecia, a reamintit că la reuniunea din noiembrie 2012 a miniștrilor de Finanțe din zona euro s-a anunțat că va fi analizată o nouă ștergere a datoriei Greciei după ce Atena va înregistra excedent bugetar primar. De asemenea, Stournaras a afirmat că Grecia a înregistrat într-o perioadă mai mare de trei trimestre ajustările fiscale necesare pentru a face datoria sustenabilă.
‘Estimăm că peste 85% din ajustările necesare reducerii datoriei la un nivel sustenabil până în 2020 s-au realizat deja. Aceasta înseamnă că cea mai dificilă parte a fost depășită dar încă mai trebuie adoptate câteva măsuri’, a afirmat ministrul elen de Finanțe.
Analiștii susțin că Grecia poate negocia cu reprezentanții Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene și Fondului Monetar Internațional o nouă ștergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat că Atena și-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar.
În urmă cu patru ani, Grecia a solicitat oficial asistență financiară internațională, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achiziționa obligațiuni grecești au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea țării în criză. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe piețe cu o vânzare de obligațiuni pe cinci ani.
Obținerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-și pune în ordine finanțele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB și au dus la un nivel record al șomajului, de aproape 28%.
În urma negocierilor, FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, țara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 și sub 110% din PIB în 2022.
La sfârșitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.
Grecia și-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzând cheltuielile excepționale cu recapitalizarea băncilor, arată cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2012, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Incluzând toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% în 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al țării, iar în 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea băncilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anunțat Eurostat.
Grecia, care în 2010 a devenit prima țară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reușește să revină pe creștere, chiar dacă a primit două pachete de asistență financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) și o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)