Interviu cu Jeffrey Franks, liderul misiunii FMI în România: Impactul crizei grecești asupra economiei românești și măsurile de austeritate
În perioada premergătoare crizei, influxul de capital străin a stimulat consumul și a generat un avans semnificativ al investițiilor. Totuși, criza globală a creditelor a dus la o restrângere a finanțării, iar leul românesc s-a depreciat cu peste 15% față de euro.
Când dificultățile economice au început să se resimtă, guvernul României s-a adresat comunității internaționale pentru sprijin financiar. Astfel, în martie 2009, țara noastră a obținut un împrumut de 12,9 miliarde euro din partea FMI ca parte dintr-un pachet total de asistență financiară evaluat la 20 miliarde euro.
De atunci încoace, rezervele valutare ale României au crescut considerabil, riscurile asociate țării s-au diminuat iar ratele dobânzilor pe piața internă continuă să scadă. Costurile împrumuturilor pe termen lung au fost reduse datorită programului susținut de FMI. Cu toate acestea, provocările fiscale persistă și potențialul economic pe termen lung al României rămâne afectat de impactul crizei globale.
Întrebat despre influența crizei datoriilor din Grecia asupra României și efectele turbulențelor financiare generate de aceasta, Franks a subliniat că nu există efecte directe semnificative în prezent; totuși riscurile sunt amplificate. Guvernul va trebui să fie mai atent la implementarea politicilor viitoare pentru a evita repercusiuni negative cauzate de evenimente externe.
Recuperarea economică în Uniunea Europeană se desfășoară într-un ritm mai lent comparativ cu alte regiuni afectate anterior. Această situație întârzie revenirea la o creștere economic pozitivă care este acum estimată ca fiind mai slab decât anticipările inițiale. „Am revizuit prognoza noastră economică pentru anul 2010 la -0,5% din PIB”, explicând totodată că se preconizează o revenire pozitivă în anul următor.
Recent anunțatele măsuri drastice ale guvernului român includ o reducere cu 25% a salariilor angajaților din sectorul public. Când i s-a cerut opinia despre necesitatea acestor măsuri severe, Franks a recunoscut dificultatea situației guvernului dat fiind deficitul estimat pentru anul curent care ar putea ajunge până la aproximativ 9% din PIB fără intervenții decisive.
Astfel era nevoie urgent să se ia măsuri radicale; diverse opțiuni erau disponibile factorilor decizionali – combinații între ajustări fiscale și reduceri ale cheltuielor – dar alegerea finalizată s-a concentrat aproape exclusiv pe tinerarea cheltuielor publice.
Hello! How can I assist you today?
Referitor la recomandările FMI privind aceste măsuri austere , Franks menționează că Fondul propusese soluții variate ce includeau un mix echilibrat între venituri și cheltuieli bugetare: „Am discutat diferite scenarii cu oficialii români înainte ca aceștia să decidcă abordarea actuala”.
Cât despre protejarea grupurilor vulnerabile social prin programele susținute de FMI? Franks confirmase existența unor astfel de inițiative menite să atenueze impacturile negative asupra celor defavorizați: „Am solicitat autorităților implementarea unor strategii care să protejeze categoriile cele mai expuse”.
Colaborând strâns cu Banca Mondială , autoritățiile doresc asigurarea faptului că reducerile sociale vor afecta disproporțional programele ineficiente fără impact negativ asupra celor esenţiale destinate asistenţei sociale bine focalizate precum „venitul minim garantat”.
Referitor la sistemul bancar românesc şi expunerea acestuia faţă de instabilitatea grecească , Franks afirmase că băncile locale au fost influenţate indirect prin recesiunea severa dar rămân bine capitalizate şi lichide . Capitalizarea medie este acum situată undeva în jur oferi procentaj optimist -14%, mult peste minim-ul legal stabilit .
Existentele filiale ale băncilor elene nu par sa prezinte riscuri majore conform analizei lui Frank deoarece acestea sunt bine supraveghează si capitalizare solidã .
În ceea ce privește șomajul , acesta are tendințe crescătoare atingând aproximativ 8%. Totuşi România continuã sa beneficieze inca o ratã sub media Uniunii Europene . Deşi numărul şomerilor va continua probabil sa crească in prima parte anului curent , perspectivele sugereaza redresări favorabile ulterior .
Despre competitivitate , Jeffrey Frank remarcǎ deprecierea monedei naţionale înaintea crizei : “Aceasta fluctuaţie valutarǎ nefericitǎ poate fi privitã si ca un avantaj competitiv sporind exporturile romanesti”. Estimările indicǎ o creştere generalizatǎ in competitivitate datorita unei monede slabe .
„Pentru viitor”, concluzionează el,”guvernant trebuie sa implementeze reforme structurale esentiale ce vor eficientiza economia”. Aceste reforme vizeazã facilitarea accesării fondurilor europene şi revitalizarea privatizării sectorului public contribuind astfel direct spre sporirea productivitatii economice nationale .
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyÎncărcarea mașinii și pompa de căldură. Cum se verifică puterea aprobată a casei
BravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului
LylaDependența tinerilor de telefon va fi studiată într-un nou centru deschis de SNSPA
Revista IoanaCum descifrezi panoul mașinii de spălat vase. Ce faci când se aprind indicatorii pentru sare și curățare
News24Aproximativ 1.000 de urși vor putea fi împușcați în următorul an, după dublarea cotei prin lege
Dolce SportCristiano Ronaldo vrea să continue la națională după plecarea din cantonament și acceptă să fie sancționat
