Avertisment global al oamenilor de știință. Microbi vechi de 40.000 de ani amenință echilibrul planetei. Un studiu publicat pe 23 septembrie în revista Journal of Geophysical Research: Geosciences trage un semnal de alarmă privind pericolul reprezentat de microorganismele antice din permafrost. Conform cercetătorilor, bacteriile înghețate de zeci de mii de ani în solul arctic pot redeveni active în doar câteva luni, pe fondul creșterii temperaturilor globale.
Pe măsură ce verile devin mai lungi și mai calde, aceste microorganisme „adormite” pot reveni la viață, eliberând cantități semnificative de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul. Fenomenul ridică îngrijorări serioase cu privire la accelerarea crizei climatice și destabilizarea ecosistemelor polare.
Avertisment global al oamenilor de știință. Microbi vechi de 40.000 de ani amenință echilibrul planetei
Echipa condusă de Tristan Caro, specialist în geobiologie la California Institute of Technology (Caltech), a demonstrat că bacteriile care au stat în stare latentă din ultima eră glaciară pot redeveni active într-un interval de doar câteva luni.
„Microorganismele înghețate timp de zeci de mii de ani au fost capabile să se trezească și să înceapă să descompună materia organică odată ce au fost expuse la temperaturi mai ridicate”, explică autorii studiului. Potrivit acestora, un asemenea proces desfășurat pe scară largă ar putea declanșa un efect de reacție în lanț care să accelereze încălzirea globală.
Experimente în „Tunelul de Cercetare a Permafrostului” din Alaska
Pentru a analiza comportamentul acestor microbi, cercetătorii au lucrat în Tunelul de Cercetare a Permafrostului din apropierea orașului Fairbanks, Alaska, situat la o adâncime de 15 metri sub pământ. Locul oferă o privire unică asupra ecosistemelor înghețate ale Pleistocenului târziu, perioadă care datează de peste 100.000 de ani.
„Primul lucru pe care îl observi când intri acolo este că miroase foarte urât”, a declarat Tristan Caro, precizând că mirosul este de fapt un indiciu al activității microbiene. În pereții tunelului, oamenii de știință au găsit chiar și fragmente fosilizate de mamut și bizon, dovezi ale vechimii mediului studiat.
Rezultate „dramatice” după șase luni de incubație
Mostrele colectate au fost aduse în laborator și supuse unor condiții care imitau verile arctice din viitor: temperaturi constante de 4°C și 12°C. În prima lună, activitatea microbiană a fost redusă, însă după șase luni cercetătorii au observat o schimbare radicală.
Prin folosirea apei marcate cu atomi grei de hidrogen (deuteriu), s-a putut urmări procesul metabolic al bacteriilor. „Transformările au fost dramatice”, notează autorii studiului. Microorganismele au început să producă biofilme – structuri vâscoase vizibile cu ochiul liber – semn clar că viața microbiană s-a reactivat complet.
„Acestea nu sunt în niciun caz mostre moarte”, a confirmat Caro, subliniind că activitatea observată este comparabilă cu cea a bacteriilor moderne din straturile superioare ale solului arctic.
O amenințare climatică în creștere
Microbii care se hrănesc cu materia organică din permafrost produc dioxid de carbon și metan – gaze care intensifică efectul de seră. Zonele arctice se încălzesc de peste două ori mai rapid decât restul planetei, iar topirea stratului înghețat expune carbonul acumulat de milenii.
„Este una dintre cele mai mari necunoscute din răspunsurile climatice”, a avertizat Sebastian Kopf, coautor al studiului. „Cum va afecta topirea acestui sol înghețat, care stochează tone de carbon, ecologia regiunilor și ritmul schimbărilor climatice?”
Permafrostul arctic conține în prezent de două ori mai mult carbon decât întreaga atmosferă a Pământului. Dacă procesul de reactivare a microbilor continuă, există riscul declanșării unui cerc vicios: topire accelerată → eliberare de gaze → încălzire suplimentară → și mai multă topire, avertizează cercetătorii citați de Gadget Report.
O necunoscută majoră pentru viitorul planetei
Oamenii de știință precizează că studiul s-a bazat pe o singură locație, iar reacțiile microbiene pot varia în alte regiuni ale permafrostului, cum ar fi Siberia sau Groenlanda. Cu toate acestea, rezultatele oferă o perspectivă alarmantă asupra felului în care organisme microscopice vechi de zeci de mii de ani pot influența clima globală de azi.
„Viitorul climei noastre ar putea depinde de viteza cu care aceste forme de viață preistorice revin la activitate”, concluzionează cercetătorii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetElena Cârstea reacționează după explicația lui Horia Brenciu pentru concertul din noiembrie „Și am o rugăminte
LylaCopilul se ascunde când vin musafiri? Cum îl ajuți fără să-l forțezi să vorbească
Revista Ioana15 idei de toamnă, de la mic dejun la cină
News24Grindeanu spune că anticipatele ar putea avea loc cel mai devreme în februarie
Dolce SportAlina Peșu va arbitra semifinala Italia și Spania la Campionatul Mondial U20 feminin
GetPonyÎn Austria, mașinile electrice pot circula cu 130 km/h, iar termicele și hibridele sunt limitate la 100 km/h pe anumite sectoare de autostradă
