România, al 6-lea producător european, importă anual doi litri de vin pe cap de adult

România importă circa doi litri de vin pe cap de adult, anual, în condițiile în care suntem al șaselea producător european de vinuri și al 12-lea pe plan mondial. Dincolo de mondializare, cât de bine s-au așezat pe rafturi vinurile din India, Noua Zeelandă, Argentina, Chile sau….India?

Pe 19 septembrie 2018, în aula Camerei de Comerț și Industrie București, s-a ținut un eveniment în cadrul căruia unui număr de 30-40 de investitori indieni le-au fost prezentate oportunitățile pe care România le pune la dispoziție. Evenimentul a fost organizat pe marginea vizitei oficiale realizate în țara noastră de vicepreședintele Indiei, Venkaiah Naidu. La 14 luni și o zi distanță, pe 20 noiembrie, la îndemnul CCIB, Camera și Ambasada Indiei în România au organizat o prezentare și degustare de vinuri în aceeași aulă, iar reprezentanții români au invitat producătorii indieni să “pătrundă pe piața noastră”, dacă vor reuși să îi “convingă pe consumatorii români prin calitate”.

La rândul său, ambasadorul Indiei la București, Thanglura Darlong, a notat că “vinurile românești sunt deja prezente pe piața Indiei” și că speră “ca și vinurile indiene să se bucure de recunoașterea consumatorilor” din România. India este în prezent al doilea partener comercial al ţării noastre din Asia, după China, cu o valoare a schimburilor comerciale bilaterale de 642 milioane de dolari (în creştere cu 26,9% faţă de anul anterior), din care exportul a fost de 306 milioane de dolari (în creştere cu 30,1%, comparativ cu anul 2016), iar importul de 336 milioane de dolari (în creştere cu 24,2%, comparativ cu 2016).

Cele două evenimentele ilustrează într-o bună măsură efortul diplomației economice românești pentru stabilirea unor relații comerciale mai bune cu economii cu cerere și perspective în creștere, dar și o tendință din ultima vreme care devine notabilă la rafturi: importul de alimente în general și mai specific importul de vinuri.

Conform statisticilor, România a importat anul trecut 34,5 milioane de litri de vin, în valoare de 62 milioane de euro, o cantitate ce reprezintă circa 5% din consumul total. Tendința importurilor de vin este în creștere, iar importurile sunt duble ca valoare față de exporturi, în contextul în care piața locală e codașă la exporturi, în pofida faptului că suntem un producător mare de vin, al 6-lea din Europa și al 12-lea din lume.

Totodată, exporturile sunt abia puțin peste 3% din totalul producției locale, iar mare parte din vinul exportat merge către piața unică europeană. În 2017, România s-a situat pe locul 37 în topul țărilor producătoare de vin la raportul producție/exporturi, în timp ce Ungaria exporta de 3,7 ori mai mult vin decât România, la o producție de câteva ori mai mică.

Cum este posibil? Piața românească de vin și în esență structura sa compactă atrage efectiv din ce în ce mai mulți producători de afară. În România se aduce în general vin din Italia, Franța și Spania, dar și din Portugalia, Statele Unite, Australia sau Noua Zeelandă. O nouă tendință interesantă se consemnează în ceea ce privește importurile de vinuri sud-americane, din Argentina sau Chile.

Citeste si:  Cauza cea mai frecvent întâlnită a tuturor bolilor oamenilor

Totodată, statisticile și structura pieței domestice de vin prezintă interes până și pentru străini, în așa măsură încât la Wine & Spirit Education Trust (WSET), tema de lucru pentru cursanți (nu doar cei din țara noastră) este despre “România la Export” și ce șanse ar avea o cramă mică din țara noastră să pătrundă pe alte piețe. Tema include și o analiză SWAT despre România și potențialul de export de vin.

“Noi avem o inerție în consum. Suntem destul de conservatori, adică bem vinuri românești. Dar lumea evoluează și, pe grupa de vârstă 18-35 de ani, oamenii sunt tot mai interesați să cunoască și alte vinuri, chiar se documentează pe temă”, spune, pentru MEDIAFAX, Diana Pavelescu, secretar general al Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Italia, cu un an record la exporturi de vin (6,2 miliarde de euro), a depășit în 2018 Republica Moldova ca principala țară din care România importă vin, ambele cu cote apropiate, de circa 30%, cele două fiind urmate de Franța, Spania și Germania în top 5. Statisticile nu menționează totuși cât este vin îmbuteliat și cât este vin vrac, dar în termeni de cantitate, potrivit specialiștilor din piață, din Moldova se aduce mai mult vin îmbuteliat decât din Italia.

Din totalul vinului de import, mai bine de jumătate provine din UE, respectiv 57% în volum şi 75% în valoare. Diferenţa e reprezentantă de statele extracomunitare menționate precum Republica Moldova, la care se adaugă Ucraina și chiar Macedonia.

La baza slabei performanțe a vinurilor românești la export și la tendința de majorare a exporturilor, stă într-o bună măsură lipsa de comunicare a cramelor românești, precum și lipsa de susținere a statului pentru producători, consideră Pavelescu.

“Dacă privim comparativ cu (producătorii din) Republica Moldova, care sunt susținuți și au un program foarte clar de promovare și sunt uniți sub un singur brand de țară… la noi nu există așa ceva. La noi nu există un brand sub care cramele se pot promova. Cei care ar putea să facă acest lucru, respectiv ONVPV-ul (n.r. – Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole), care ia banii pentru certificarea produselor cu denumire și origine cu indicație geografică, nu o face, deși are prin regulament atribuții pentru a promova aceste vinuri pentru consum”, spune ea.

“Oamenii preferă vinurile de care aud și pe care le cunosc. Lumea știe de Purcari pentru că au cheltuit foarte mulți bani pe reclamă”, potrivit sursei citate.

Citeste si:  BACALAUREAT 2014 - Rezultate parţiale

De asemenea, confortul producătorilor români de vin, adică posibilitatea de a vinde scump în România, va restrânge pe viitor piața internă pentru aceștia în condițiile în tot mai mulți producători străini vor dori să intre pe piața locală.

“Mi se pare că piața internă pentru producătorii români se restrânge și apar țări cum este Republica Moldova cu un raport calitate-preț foarte bun. Asta fiindcă, pe de altă parte, vinul produs pe piața internă este scump. Același vin care iese pe piața exernă este la un preț mult mai mic, de aceea producătorii se și simt confortabili aici, pe piață la noi, pentru că iau un preț foarte mare”, arată Diana Pavelescu.

Singura asociație care face efectiv promovare pentru exportatori este APEV – Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin -, unde nu sunt înscriși decât o parte din producători, nu există înregistrat un brand oficial de țară, iar promovarea se face prin Ministerul Economiei, care din când în când are obiceiul de a pune producătorii în situații limită sau stânjenitoare. “Ori plătește standurile în ultimul moment, dacă le plătește, ba nu e curent la începutul târgului… Noi am pierdut dreptul de a mai participa la Vinexpo Bordeaux ca țară, în 2015, în momentul în care ni s-a alocat un spațiu chiar în centru, foarte mare, iar Ministerul Economiei nu l-a plătit”, spune Pavelescu.

Ea adaugă că “vinul este un instrument foarte bun de promovare și un ambasador”, dar atâta timp cât este privit din punct de vedere legislativ ca un alcool și nu ca un produs demn de promovare, lucrurile nu se vor îmbunătăți.

“Deși pentru orice țară producătoare, vinul este un port-drapel al promovării de stat”, susține Dana Pavelescu, punctând că ceea ce lipsește este voința politică, din nou.

Referitor la producători, un studiu Nielsen România din 2018 arată că în ţara noastră activează 1.061 de producători care au 1.945 de mărci şi 5.881 de produse. Potrivit acestuia, vinul alb deţine o cotă de piaţă de 60%, vinul roşu o cotă de 30%, diferenţa fiind completată de vin rose.

Producția de vin a României este estimată să scadă cu 4% până la 4,9 milioane de hectolitri în acest an, de la un record de 5,2 milioane de hectolitri în anul precedent, potrivit unor estimări preliminare ale Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) de la începutul lui noiembrie.

Un alt studiu relevant din 2018 arată că 27% din 800 de români plătesc între 15 – 25 de lei pe un litru de vin, în timp ce doar 3% consumă vin de peste 50 de lei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close
Consent management powered by Real Cookie Banner