BNS: România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce priveşte sistemul public de pensii

România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce priveşte sistemul public de pensii şi reforma acestuia, iar salariaţii nu mai pot plăti încă o dată pentru deciziile pripite şi nefundamentate ale politicienilor, susţin reprezentanţii Blocul Naţional Sindical (BNS).

Aceştia îşi exprimă îngrijorarea faţă de „uşurinţa cu care ministrul Finanţelor, domnul Vasile Florin Cîţu, tratează situaţia sistemului public de pensii”, anunţând dublarea cotei de contribuţii transferată către pilonul 2.

„Ne întrebăm de ce Ministrul Finanţelor propune public o măsura generatoare de deficit, prin transferarea unor resurse publice în administrarea unor entităţi private, pentru ca ulterior să împrumute aceste resurse pentru finanţarea deficitului? La 30.11.2019 peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul 2 erau investite în titluri de stat. Ne întrebăm când spune Guvernul adevărul, atunci când declară că e responsabil pentru încadrarea în ţinta de deficit al bugetului public, când declară că va opera creşterea pensiilor de la 01.09.2020 sau când spune ca dublează cota de contribuţie transferată la pilonul 2 de pensii?”, arată BNS într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

Federaţia sindicală explică faptul că în 2004, în ciuda protestelor venite din partea mişcării sindicale, România a adoptat cadrul legislativ pentru privatizarea parţială a sistemului public de pensii. „Deşi nici un argument solid nu părea să fie validat în cazul României pentru a introduce acest sistem, s-a continuat acest demers. În 2008, când a început să funcţioneze efectiv acest sistem, au fost autorizate şi au început efectiv administrarea 14 fonduri private de pensii. După 10 ani de implementare au mai rămas doar 7, având cote de piaţă între 6% şi aproximativ 28%”, potrivit BNS.

Sistemul a început să funcţioneze prin transferul unei cote de contribuţii sociale de 2%, cu o creştere anuală de 0,5 puncte procentuale prevăzută pentru următorii 8 ani, astfel încât în 2016 să ajungă la 6%. În 2015 se decalează termenul asumat pentru atingerea plafonului de 6%, de la 8 la 9 ani. În 2017, prin OUG 82/2017, contribuţia transferată la pilonul 2 se stabileşte la 3,75%, renunţându-se astfel definitiv la pragul de 6%.

Reprezentanţii federaţiei sindicale afirmă că abordarea României în sensul revizuirii nivelului de contribuţie transferat la pilonul 2 nu a fost singulară, în perioada crizei, 7 din cele 8 ţări din Europa Centrală şi de Est care au introdus acest sistem (inclusiv România) au procedat la reducerea cotei de contribuţie transferată în pilonul 2. Unele dintre aceste ţări au renunţat cu această ocazie la obligativitatea participării la pilonul 2 de pensii, precizează BNS.

Citeste si:  Profitul Metro a scăzut cu 15% în trimestrul doi din 2010

În acest moment în România sunt înregistraţi aproximativ 7,3 milioane de cetăţeni participanţi în acest sistem, doar jumătate din aceştia fiind însă în prezent contributori activi. La 30 noiembrie 2019 valoarea medie a unui cont era de aproximativ 1.740 euro, pentru contribuţii plătite în medie de aproximativ 1.390 euro.

„Deşi multe din ţările din regiune care au aplicat un sistem similar au renunţat între timp la acest model, respectiv la obligativitatea contribuţiei la aceste fonduri private, România a ales o abordare de compromis între interesele administratorilor de pensii şi cele ale bugetului public, în detrimentul contribuabililor. Deşi sunt singurii contributori la acest sistem salariaţii nu au nici un cuvânt de spus în administrarea acestor fonduri sau în deciziile politice ce le vizează. Interesul individual al participanţilor este atât de redus încât pe toată durata de funcţionare a acestor fonduri aproape 100% din participanţii nou intraţi în sistem nu au avut vreo opţiune cu privire la alegerea unui fond de administrare, distribuţia pe fonduri făcându-se în mod aleator de către Casa Naţională de Pensii. În acelaşi mod, deşi administratorii fondurilor de pensii anunţau apocalipsa, opţiunea de transfer spre sistemul public operaţionalizată prin OUG 114/2018 a fost nefuncţională, doar 450 de persoane s-au transferat înapoi în sistemul public”, menţionează BNS in comunicat.

Sindicaliştii mai afirmă că ţările ce au renunţat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat această decizie tocmai datorită deficitului sistemului public de pensii.

În 2020 bugetul de stat urmează să aloce subvenţii de aproximativ 1% din PIB pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii, iar în 2021 subvenţia suportată de bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii va creşte la 1,8% din PIB, pentru a acoperi creşterea anunţată a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020.

„Creşterea cotei de contribuţie transferată în pilonul 2 la 6%, aşa cum a declarat zilele acestea ministrul Finanţelor, domnul Florin Câţu, ar creşte deficitul sistemului public de pensii la 2,3% din PIB. Ar fi de reţinut şi faptul că în contextul aşa zis-ului transfer al poverii contribuţiilor sociale integral în sarcina angajatului, operat prin OUG 79/2017, baza de calcul, inclusiv pentru contribuţia transferată în pilonul 2, a crescut, ca urmare cota de 6% din vechea legislaţie ar însemna în mod real 6,9% în actuala legislaţie” , spun sindicaliştii.

Citeste si:  Spotify a cumpărat drepturile exclusive de difuzare

Potrivit BNS, în mai puţin de 20 ani, România a reformat sistemul public de pensii de trei ori, la mai puţin de un an de la aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea o evaluare reală a situaţiei actuale. „Este extrem de important de menţionat în acest context şi faptul că finanţarea sistemului public de pensii este în acest moment reglementată de o ordonanţă de urgenţă (79/2017), blocată la Parlament şi deja cu 19 sesizări de verificare a constituţionalităţii care zac de mai bine de un an depuse la Curtea Constituţională. Angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea mecanismului de finanţare, fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii. Schimbările în piramida vârstelor sunt mai semnificative în Romania faţă de media europeană, ceea ce impune un ritm de majorare mai accentuat al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Proiecţia actualizată a creşterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populaţiei, indică, pentru Romania, un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, 0,7 puncte procentuale din PIB reprezentând majorarea cheltuielilor cu pensiile. În aceste condiţii, ne îngrijorează uşurinţa cu care Ministrul Finanţelor, dnul Vasile Florin Câţu, tratează situaţia sistemului public de pensii, anunţând dublarea cotei de contribuţii transferată către pilonul 2”, subliniază reprezentanţii BNS.

În opinia acestora, în continuare există foarte puţină preocupare din partea Guvernelor, dar şi a Parlamentului, pentru interesele cetăţenilor participanţi la aceste fonduri de pensii.

În 2009, BNS împreună cu alţi doi parteneri a coordonat o iniţiativă cetăţenească pentru modificarea mecanismului de garantare prevăzut de lege, dar proiectul de lege astfel iniţiat nu a stârnit interesul nici unei formaţiuni politice.

„Prin acest proiect de lege solicitam să se garanteze cetăţenilor participanţi cel puţin valoarea contribuţiilor plătite actualizate cu rata inflaţiei. În acest moment prin lege se garantează valoarea nominală a contribuţiilor achitate minus comisioanele de administrare percepute de Administrator”, spun reprezentanţii BNS.

De asemenea, Legea 411/2004 instituia obligativitatea Guvernului ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii (legea 411/2004 a intrat în vigoare la 01.07.2006) să reglementeze şi să organizeze sistemul de plată a pensiilor pentru pilonul 2.

Citeste si:  Primul spital online din Europa, lansat de medici români

Potrivit BNS, termenul stabilit de lege a fost depăşit cu 10 ani, dar acest lucru nu pare să intereseze pe nimeni. Între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a stabilit prin norma 27/2017 ca suma cumulată în cont pentru cei ce îndeplinesc condiţiile legale de pensionare să fie acordată sub formă de plată unică sau, la solicitarea expresă a participantului, ca plată eşalonată.
„Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanţă de urgenţă pentru a răspunde tuturor doleanţelor administratorilor de fonduri, revenind asupra cerinţei de creştere a capitalului social pentru administrator (reglementată prin OUG 114/2018), precum şi asupra posibilităţii de transfer de la pilonul 2 spre pilonul public”, se mai arată în comunicat.

Contribuţia la Pilonul II de pensii va creşte la 5% din 2021 şi va ajunge la 6%, aşa cum cere legea, a declarat, marţi seară, la Realitatea Plus, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

„Sunt ţări dezvoltate care s-au lovit de această problemă. Noua Zeelandă şi Anglia au schimbat deja sistemul de pensii şi dau o mai mare atenţie pilonului de pensii private, pentru că de acolo ai un randament şi de acolo poţi să-ţi asiguri o pensie mai mare. Anul acesta, am reuşit să salvăm Pilonul II de pensii prin eliminarea din Ordonanţa 114 a cerinţei privind creşterea capitalului. Bineînţeles că a trebuit să revenim prin Ordonanţa de ieri, pentru că PSD a atacat la Curte un proiect de lege care elimina şi taxa bancară şi această cerinţă de capital pentru Pilonul II de pensii, ca să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă. Din 2021, revenim să creştem contribuţia la Pilonul II de pensii în doi paşi, gradual. În prima fază, cred că o să fie 5%, apoi la 6%, aşa cum cere legea. Nu este de ajuns, însă. Va trebui să reformăm întregul sistem de pensii. Fără o reformă clară nu vor mai fi bani”, a susţinut Cîţu.

Oficialul a adăugat că „este momentul să venim şi cu viziune pe termen lung”. „Pe termen scurt, cârpeli s-au tot făcut de 30 de ani de zile, dar s-a terminat cu cârpelile. Nu mai merg. Reformele reale trebuie să înceapă din 2021”, a spus ministrul Finanţelor Publice.

Sursa foto: realitatea.net

Sursa: agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata