La casele self-service, unde cumpărătorul scanează singur produsele, erorile de operare și problemele tehnice pot prelungi cumpărăturile. Un sondaj din 2021 indica dificultăți tehnice pentru peste două treimi dintre cumpărători. Pentru comercianți, folosirea acestor sisteme aduce și pierderi din produse nescanate sau tranzacții nefinalizate.
În România, disponibilitatea lor a crescut: dintre magazinele marilor rețele analizate de Consiliul Concurenței, 11% aveau asemenea echipamente în 2020, față de 42% în 2025. Datele sunt prezentate de Digi24 pe baza raportului despre evoluția concurenței în sectoarele cheie, lansat vineri, 14 noiembrie 2025.
Scanarea făcută de client poate încetini plata
Cumpărătorii operează scanerele mai lent decât casierii cu experiență, iar greșelile pot opri înaintarea cozii. Datele operaționale acumulate arată că automatizarea acestor puncte de plată nu accelerează semnificativ parcursul cumpărătorului, deși tehnologia a fost promovată pentru economia de timp și reducerea cheltuielilor cu personalul.
Diferența dintre timpul perceput și cel efectiv era discutată încă după apariția tehnologiei, la sfârșitul anilor 1980. Donald F. Dufek, vicepreședintele grupului Kroger, explica atunci că utilizarea caselor automate durează, în realitate, mai mult pentru clienți: „cumpărătorii cred că procesul este mai rapid deoarece ei sunt cei care scanează produsele”.
Dimensiunea coșului contează în organizarea plății. Target permite utilizarea acestor case pentru maximum 10 articole, după ce a constatat că sistemul funcționează cel mai bine la cumpărături de volum mic. Este o regulă a acestei rețele, nu un prag aplicabil magazinelor din România.
Asistența umană rămâne necesară pentru rezolvarea erorilor și controlul tranzacțiilor. Walmart, Costco și Kroger au suplimentat în ultimii ani supravegherea prin angajați în zonele de scanare proprie, atât pentru sprijinirea cumpărătorilor, cât și pentru monitorizarea plăților.
Pierderile magazinelor cresc după introducerea sistemelor
Raportul privind pierderile la Self-Checkout 2026, realizat de profesorul Matt Hopkins de la Universitatea din Leicester pentru ECR Retail Loss, analizează costurile suportate de comercianți. În magazinele echipate astfel, 54% din tranzacții trec prin casele automate. În primul an care urmează instalării, pierderile cresc, în medie, cu 22%.
Comparația dintre magazine arată pierderi cu 33% mai mari pentru cele care folosesc scanarea proprie decât pentru cele fără asemenea sisteme. Diferența constatată în studiul din 2026 este totuși mai redusă decât cea raportată în 2018.
Pentru fiecare creștere cu 1% a tranzacțiilor procesate prin casele automate, raportul indică pierderi suplimentare între 0,030% și 0,048%. Efectul diferă în funcție de comerciant, tipul magazinului și profilul demografic al clientelei.
Studiul identifică un risc mai ridicat în zone dens populate și în magazine frecventate de clienți tineri, cu venituri disponibile peste medie. Concluzia sa este că scanarea proprie rămâne un factor semnificativ al pierderilor din comerț.
Raportul separă mai multe situații și prejudiciile medii asociate:
Nescanarea tuturor articolelor apare în 1-4,8% dintre tranzacțiile efectuate la aceste case și produce o pierdere medie de 2,5 euro pe tranzacție.
Plecarea cu produsele după o plată eșuată generează, atunci când se întâmplă, o pierdere medie de 88 de euro pe tranzacție.
Produsele ascunse în partea de jos a căruciorului ori în coș și rămase nescanate înseamnă, în medie, 8 euro pierduți pe tranzacție.
Alegerea greșită a unui articol din meniul aparatului produce pierderi medii de 1,5 euro pe tranzacție. Un exemplu este înregistrarea ardeilor organici drept ardei obișnuiți.
Substituirea codului de bare, inclusiv prin folosirea unei etichete de reducere, prejudiciază comerciantul cu o medie de 17 euro pe tranzacție.
Alte situații inventariate includ gruparea produselor asemănătoare astfel încât unele să rămână ascunse scanerului, introducerea unui produs în altul mai mare și omiterea scanării articolului gratuit din promoțiile de tipul trei produse la prețul a două sau două la prețul unuia.
Raportul mai descrie înregistrarea unor sortimente diferite ca un singur sortiment, de exemplu la supe ori hrană pentru pisici, pentru accelerarea scanării. La fructe și legume apar și cântăriri incomplete, când o parte din produse rămâne în afara suprafeței de măsurare. Aceste situații sunt contabilizate drept pierderi ale magazinelor.
În România, investițiile au extins dotarea către mai multe magazine
Între 2020 și prima jumătate a anului 2025, rețeaua comercială analizată de Consiliul Concurenței s-a mărit cu 30%. În același interval, numărul echipamentelor pentru scanare proprie a avansat cu 379%.
Comercianții au alocat peste 350 de milioane de lei instalării acestor unități. Din total, peste 111 milioane de lei au revenit anului 2024, aproape o treime din investiții.
Distribuția aparatelor s-a schimbat. Dacă sunt luate în calcul numai magazinele echipate, media a coborât de la 6,2 unități în 2020 la 4,7 la încheierea primului semestru din 2025. Scăderea s-a produs pe fondul extinderii numărului de puncte comerciale dotate.
Calculată pentru întreaga rețea analizată, inclusiv magazinele fără astfel de case, media a urcat de la 0,7 la 2 unități pe magazin. Consiliul Concurenței descrie în raport această distribuție ca: „o strategie mai mult extensivă, decât intensivă (probabil inclusiv prin dotarea unor magazine mai mici)”.
Instituția examinează și relația dintre dotarea tehnologică și personalul operațional, păstrând rezerva privind perioada scurtă analizată: „Pe măsură ce numărul de unități de self-service raportate la numărul de magazine crește, numărul de angajați implicați în activitățile operaționale raportat la numărul de magazine are o tendință de scădere. Chiar dacă dimensiunea seriilor (numărul de ani) incluse în analiză este redus, coeficientul de corelație Pearson reflectă această observație, având o valoare negativă (-0,76) care indică o corelație inversă puternică”.
Retailerii își reduc interesul pentru investiții în case automate
Sondajul realizat în 2026 în rândul a 340 de operatori comerciali arată că 36% dintre respondenți intenționau să investească în case automate în acel an. Ponderea era cu șapte puncte procentuale sub cea din 2025.
Dintre tehnologiile evaluate, casele automate au atras cel mai redus interes și au reprezentat singura categorie în scădere anuală. Facturarea automată, etichetele electronice pentru raft și programele de contabilitate au atras, fiecare, intenții de investiții de la minimum 40% dintre respondenți.
Unele rețele au mers dincolo de suplimentarea supravegherii și au restrâns sistemele:
Dollar General a eliminat în 2024 stațiile de scanare proprie din 12.000 de locații.
Amazon a renunțat în 2024 la conceptul magazinelor alimentare fără casieri, după ce a dezvăluit dependența considerabilă a sistemului de operatori din India care verificau de la distanță tranzacțiile.
Target a restrâns accesul la casele automate în funcție de numărul de produse din coș.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportCum se alege sportul potrivit pentru copii, de la jocul liber la 2-5 ani până la pregătirea de performanță
GetPonyUn plin de 50 de litri de benzină costă 505 lei în România, la media săptămânii din 19 octombrie 2026
BravonetDecorurile filmelor Beatles ale lui Sam Mendes vor deveni atracție pentru fani la Liverpool în 2028
LylaCe modificări la sân cer consult chiar fără nodul și când faci mamografia recomandată între 50 și 69 de ani
Revista IoanaCadoul de Crăciun de la firmă poate fi fără taxe până la 300 de lei. Ce condiții se aplică în 2026
News24Un vas comercial se scufundă lângă Constanța, după ce ar fi fost lovit de o dronă
