Persoanele fizice pot investi în emisiunea Tezaur din perioada 5 octombrie-6 noiembrie 2026, cu venituri neimpozabile și titluri având valoarea nominală de 1 leu. Dobânda anuală depinde de durata investiției, iar ultima zi în care se pot depune banii diferă între cumpărarea online, Trezorerie și Poșta Română.
Durata investiției stabilește dobânda anuală
Ministerul Finanțelor a anunțat joi, 1 octombrie, următoarele variante pentru această emisiune:
- Scadență la 1 an, cu dobândă anuală de 6,50%.
- Scadență la 3 ani, cu dobândă anuală de 7%.
- Scadență la 5 ani, cu dobândă anuală de 7,50%.
Dobânda Tezaur este plătită în fiecare an, conform calendarului din prospectul emisiunii. Titlurile sunt dematerializate, adică nu sunt emise ca documente pe hârtie.
Pentru comparația cu evoluția prețurilor din România, indicatorul național calculat de Institutul Național de Statistică (INS) a ajuns în septembrie 2026 la 6,61% anual, după 6,17% în august. Datele au fost publicate marți, 13 octombrie.
Dobânda de 6,50% pentru titlurile cu scadența la un an este sub rata anuală a inflației de 6,61% raportată de INS pentru septembrie 2026. Dobânzile de 7% și 7,50%, pentru scadențele la trei și cinci ani, sunt peste acest reper. Comparația folosește însă inflația deja înregistrată, nu o prognoză a prețurilor pe durata investiției.
Indicatorul național și cel european măsoară diferit consumul
INS calculează inflația națională folosind Indicele Prețurilor de Consum (IPC), destinat urmăririi prețurilor și analizei economice interne. Eurostat utilizează Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), construit cu o metodologie comună pentru compararea statelor din Uniunea Europeană (UE).
Diferența privește inclusiv cumpărătorii ale căror cheltuieli sunt luate în calcul. În metodologia națională, IPC urmărește gospodăriile rezidente. IAPC măsoară consumul de pe teritoriul țării, cu cheltuielile vizitatorilor și ale celorlalte persoane nerezidente incluse.
Și importanța atribuită fiecărei categorii din coș poate diferi. Aceste ponderi reprezintă partea ocupată de produse și servicii în cheltuielile totale și determină cât contribuie scumpirea lor la indicatorul final.
Pe metodologia armonizată, România a avut în septembrie o inflație anuală de 6,5%, cel mai ridicat nivel dintre membrii UE. Media europeană și cea a zonei euro au fost fiecare de 3,8%, conform datelor Eurostat publicate vineri, 16 octombrie.
Clasamentul ratelor ridicate continua cu Lituania, la 6,1%, și Bulgaria, la 5,6%. La capătul opus se aflau Suedia, cu 1%, apoi Ungaria și Danemarca, fiecare cu 2,1%.
În august, atât UE, cât și zona euro înregistraseră 3,2%. Comparația cu septembrie 2025 pornește însă de la niveluri diferite: 2,6% pentru UE și 2,2% pentru zona euro.
Față de august 2026, indicatorul anual a crescut în 23 de state, a stagnat în trei și a scăzut într-unul singur. România pornea de la o rată armonizată de 6,3% în luna precedentă.
Perioada comparată schimbă semnificația ratei inflației
Scumpirile anuale din România au fost inegale între categoriile de consum. Serviciile au înregistrat un avans de 11,12% față de septembrie 2025, bunurile nealimentare de 7,06%, iar alimentele de 3%, potrivit INS.
Comunicatul instituției prezintă separat comparația lunară, evoluția de la începutul anului și media pe două intervale consecutive de câte 12 luni: „Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2026 comparativ cu luna august 2026 a fost 100,77%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 5,4%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2026 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 6,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2025 – septembrie 2026) față de precedentele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) a fost 9,2%”.
Astfel, IPC este reperul național pentru evoluția prețurilor, în timp ce IAPC permite comparația cu celelalte economii europene. Ratele anuale pentru septembrie descriu schimbarea prețurilor față de aceeași lună din 2025; dobânzile emisiunii Tezaur sunt anuale, pentru scadențele contractuale prezentate mai sus.
Perspectiva inflației include riscuri legate de energie și importuri
Înaintea creșterii din septembrie, inflația anuală coborâse de la 10,42% în iunie 2026 la nivelul din august. Banca Națională a României (BNR) a pus reducerea pe seama epuizării efectelor directe produse de eliminarea plafonării electricității și de creșterile taxei pe valoarea adăugată și ale accizelor din anul anterior.
Indicatorul CORE2 ajustat a scăzut în același interval de la 8,3% la 6,2%. Banca centrală a indicat temperarea scumpirilor alimentelor procesate, alături de încetinirea creșterilor de preț la bunurile nealimentare și servicii.
Pentru perioada următoare, Consiliul de administrație al BNR a formulat o evaluare diferită în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026: „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”.
În privința cauzelor acestei revizuiri, Consiliul a consemnat în același document: „S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”.
Evaluarea riscurilor pe termen scurt indică presiuni suplimentare asupra prețurilor, în special din incertitudinile privind petrolul și alte materii prime. BNR menționează posibile efecte interne inclusiv prin bunurile intermediare și finite aduse din import.
Există și factori de temperare: rezultatele unor sectoare agricole vegetale din acest an au implicații favorabile pentru prețurile agroalimentare. Totodată, starea cererii de consum și a cererii totale din economie poate limita transmiterea scumpirilor combustibililor și energiei către alte bunuri și servicii.
La ședința din 8 octombrie, conducerea BNR a votat unanim păstrarea dobânzii de politică monetară la 6,50% anual. Facilitatea de creditare Lombard a rămas la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%. Au fost menținute și ratele rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor bancare în lei și valută.
Transferul din contul Tezaur necesită un formular și un comision
Pentru mutarea fondurilor în contul bancar personal, ghidul Ministerului Finanțelor cere utilizarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME). Formularul se descarcă din secțiunea Tezaur Online a site-ului ministerului și se deschide numai cu Adobe Acrobat Reader.
În document se completează datele de identificare, inclusiv codul numeric personal, și codul IBAN al contului bancar destinatar.
Suma trecută pentru transfer trebuie stabilită după deducerea comisionului: 0,51 lei pentru o sumă de până la 50.000 de lei, respectiv 6 lei dacă transferul depășește acest prag.
După completare, formularul electronic se validează și se salvează. Documentul este apoi încărcat în contul SPV, folosind opțiunea Depunere formulare.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaMigrena apare mai des la femeile cu endometrioză. Ce legătură au menstruația și durerea
Revista IoanaCum alegi o lenjerie răcoroasă și ce verifici pe etichetă când cumperi bumbac 100% sau bambus
News24Putin leagă încheierea războiului de negocieri privind securitatea europeană
Dolce SportCeahlăul face un pas spre faliment după ce instanța i-a respins reorganizarea
GetPonyProprietarii de autoturisme ar putea primi scutire de impozit pentru un singur vehicul, ales de ei
BravonetU2 va cânta la pauza meciului Packers cu Rams, în ajunul Thanksgiving, pe Netflix
