Camera Consultanților Fiscali (CCF) semnalează o abordare discutabilă utilizată de unele structuri de control din cadrul ANAF, care intervin asupra dobânzilor aferente împrumuturilor acordate între entități din același grup de firme. Mai exact, aceste dobânzi sunt ajustate automat de către autorități la nivelul ratei de referință stabilite de Banca Națională a României, fără o analiză detaliată a condițiilor contractuale sau a realității economice a tranzacțiilor.
Această practică poate genera efecte colaterale importante, inclusiv pentru angajații companiilor multinaționale, ale căror locuri de muncă și venituri depind de stabilitatea financiară a acestor organizații. Ajustările nejustificate pot afecta planurile de investiții și încrederea în mediul de afaceri din România, cu posibile repercusiuni la nivelul economiei generale.
Scandal uriaș: ANAF, acuzată că încalcă legea! Decizia care îi afectează direct pe români
În situația în care ANAF aplică dobânzi mai ridicate decât cele stabilite prin mecanismele pieței, companiile vizate s-ar putea confrunta cu creșteri de costuri care le-ar forța să își reconfigureze strategia financiară. Acest lucru poate avea consecințe directe, cum ar fi limitarea investițiilor, reducerea numărului de angajați sau majorarea prețurilor finale suportate de consumatori.
Camera Consultanților Fiscali atrage atenția că o astfel de practică contravine atât principiilor economice, cât și celor juridice, punând în pericol nu doar interesele contribuabililor, ci și stabilitatea sistemului fiscal.
De asemenea, instituția subliniază că aplicarea automată a ratei de referință a BNR în cazul dobânzilor din cadrul tranzacțiilor intra-grup nu este justificată legal și nici compatibilă cu normele privind prețurile de transfer. În prezent, nu există nicio dispoziție legislativă care să permită echivalarea dobânzii de referință cu nivelul dobânzii de piață.
„Considerăm că această abordare contravine principiilor economice și juridice aplicabile și poate genera nu doar prejudicii contribuabililor, ci și riscuri semnificative pentru administrație, inclusiv contestarea și anularea în instanță a ajustărilor respective”, se arată într-un comunicat emis de CCF.
O serie de confuzii și interpretări greșite
Potrivit explicațiilor oferite de Camera Consultanților Fiscali, inspectorii ANAF își fundamentează intervențiile pe prevederile Ordonanței 13/2011. Acest act normativ stabilește regulile privind dobânzile legale, atât cele remuneratorii, cât și cele penalizatoare, aplicabile în situațiile în care între părțile implicate într-o obligație monetară nu a fost agreată o rată clară a dobânzii.
„Nu există nicio prevedere expresă în legislația fiscală din România care să permită utilizarea ratei dobânzii de referință a BNR drept înlocuitor direct al valorii de piață pentru dobânda practicată în tranzacțiile financiare între persoane afiliate”, a declarat Doru Dudaș, director executiv al CCF și fost vicepreședinte ANAF.
Impactul asupra contribuabililor și mediului de afaceri
Camera Consultanților Fiscali atrage atenția că utilizarea automată a ratei de referință a BNR de către inspectorii ANAF poate induce ideea greșită că documentarea valorii de piață pentru tranzacțiile financiare între entități din același grup nu mai este necesară.
„Ne aflăm deja într-un context economic dificil, în care contribuabilii se confruntă cu numeroase incertitudini. Este important ca ANAF să evite încurajarea unor practici simpliste, precum asumarea ratei BNR ca etalon de piață,” a declarat Adrian Luca, prim-vicepreședinte al CCF.
El a explicat că stabilirea unei dobânzi conforme cu valorile de piață trebuie să fie rezultatul unor analize detaliate de comparabilitate, care să ia în calcul factori esențiali precum profilul de risc al debitorului, moneda împrumutului, durata contractului, existența unor garanții sau scopul pentru care a fost acordat împrumutul.
Pentru a preveni interpretările greșite și abordările abuzive, CCF a transmis Ministerului Finanțelor o solicitare oficială în vederea introducerii unor clarificări explicite în legislația fiscală națională.
Organizația recomandă, totodată, ca informațiile legate de metodologia de stabilire a dobânzilor în cadrul tranzacțiilor intra-grup să fie publicate transparent pe site-ul ANAF și pe platforma CCF, pentru a asigura o comunicare clară și corectă cu contribuabilii.
„Suntem și așa într-o perioadă dificilă, plină de incertitudini pentru contribuabili.
Este și în interesul ANAF să elimine tentația inspectorilor de a utiliza rata de referință a BNR ca preț de piață”, a precizat Adrian Luca, prim-vicepreședinte al CCF.
Organizația recomandă, totodată, ca informațiile legate de metodologia de stabilire a dobânzilor în cadrul tranzacțiilor intra-grup să fie publicate transparent pe site-ul ANAF și pe platforma CCF, pentru a asigura o comunicare clară și corectă cu contribuabilii.
„Valoarea de piață a ratei dobânzii se stabilește printr-o metodologie riguroasă, bazată pe criterii economice bine definite.
Aplicarea mecanică a ratei BNR nu reflectă condițiile reale ale pieței și poate conduce la decizii administrative contestabile,” a subliniat Adrian Luca.
