Constantin Anton (ARF): Piaţa francizelor nu va depăşi valoarea de 1,4 miliarde de euro, în 2014

Piaţa francizelor este în strânsă legătură cu evoluţia economică, iar pentru 2014 vom avea o creştere nesemnificativă, trendul continuând, probabil, şi în următorii ani, astfel că piaţa nu va depăşi 1,4 miliarde de euro, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, Constantin Anton, preşedintele Asociaţiei Române de Franciză (ARF).

Restaurantele, inclusiv cele de tip fast food, zonele de retail şi servicii sunt câteva din preferinţele romanilor în domeniul francizelor. Conform estimărilor ARF, bazate pe sondajele efectuate în rândul antreprenorilor, domeniile preferate de investitorii autohtoni în franchising sunt servicii (28,8%), retail (26,4%), fast-food (23,3%), restaurante şi cafenele (6,2%), spa (2,3%).

AGERPRES: Care sunt estimările dumneavoastră pentru 2014? Ce se întâmplă în piaţă şi la ce noutăţi vă aşteptaţi în acest an?

Constantin Anton: Piaţa este în strânsă legătură cu evoluţia economică: orice avânt al acesteia din urmă, impulsionează şi afacerile în franciză. Cred că nu va fi o creştere spectaculoasă, mai degrabă se preconizează o anumită prudenţă în ceea ce priveşte investiţiile în acest domeniu şi, deci, în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelelor de profil.

Cu toate acestea, se deschid noi francize, atât de origine autohtonă cât şi străină, astfel o florărie neaoşe şi-a deschis mai multe unităţi, tot una românească dedicată decoraţiunilor interioare (Sophia) încearcă să pătrundă în Marea Britanie (UK), franciza americană Arthur Murray Dance Studio şi-a deschis prima unitate în ţara noastră după o investiţie ce depăşeşte 200.000 de euro, franciza românească Zugga are succes în Spania. Iată câteva din veştile interesante şi promiţătoare ale acestui prim trimestru.

AGERPRES: Care a fost valoarea estimată a pieţei de franciză în 2013? Aveţi previziuni de creştere pentru 2014?

Constantin Anton: Vorbim de cifre cu valori modeste, sub 6-7%, deci o creştere nesemnificativă, trendul continuând şi în acest an şi, probabil, şi în următorii. Astfel, piaţa nu va depăşi, probabil, 1,4 miliarde de euro.

AGERPRES: Cum privesc antreprenorii posibilitatea de a-şi deschide un business în franciză? Ce oferte acordă francizorii pentru a atrage antreprenorii?

Constantin Anton: Putem vorbi de o ‘atracţie’ a antreprenorilor faţă de franciză, însă aş dori să subliniez că, din păcate, sunt unii care se aruncă fără discernământ, cu capul înainte şi cumpără francize în care investesc sume considerabile, uneori, fără să aibă cunoştinţe elementare despre ce presupune acest lucru. Unii nu înţeleg exact ce implică să fii francizat sau master francizat, nu pricep ce volum de muncă este necesar pentru a reuşi într-o astfel de afacere, chiar dacă ea este la cheie şi viabilă. În plus, semnează contracte de francize pe care nu le înţeleg în totalitate, fără să se consulte cu un avocat specializat şi se trezesc, ulterior, că trebuie să respecte nişte clauze mai deosebite.

În ceea ce priveşte modalităţile de atragere de noi investitori, fiecare francizor are propria sa politică. Unii îşi momesc viitorii membri cu reducerea taxei de intrare în reţea, alţii acceptă plata acesteia în mai multe tranşe sau permit aplicarea redevenţelor după o anumită perioadă. Sunt situaţii în care (în zona de retail) permit francizaţilor plata produselor după un anumit timp, câteva luni. De asemenea, anumiţi francizori se implică activ în ceea ce priveşte alegerea spaţiului unde îşi va derula activitatea nouă unitate. Prin crearea de departamente speciale care ţin legătura cu francizaţii şi care rezolvă cu diligenţă orice probleme apărute în buna funcţionare a afacerii, francizorii responsabili şi care au atins un anumit grad de dezvoltare ţin sub control anumite aspecte negative. O franciză care dispune de personal specializat prezintă acest lucru drept atu.

Pe de altă parte, sunt şi unii care doresc să-şi francizeze afacerea fără să citească o pagină de legislaţie şi vă dau un exemplu concret şi foarte recent: a sunat o doamnă într-o zi la asociaţie şi s-a interesat despre cum îşi poate transforma afacerea într-o franciză. Colegii mei au informat-o care sunt condiţiile prevăzute de lege, însă, au constatat, cu stupoare, pe lângă ‘ habarnismul’ cras — nu ştia nici măcar că trebuie să deţină o marcă înregistrată—, când a aflat de necesitatea existenţei contractului de franciză, le-a spus colegilor mei că ‘va găsi unul pe internet, că acesta e plin de ele’. Mi s-a părut absolut stupefiant şi mă gândesc cu oroare, că, cine ştie, cândva în viitor, firma aceasta va vinde unor antreprenori de bună-credinţă, un ‘pachet’ de iluzii, în loc de obişnuitul pachet de franciză. Supărarea noastră se referă la faptul că legea nu îi pedepseşte pe cei care fac astfel de mizerii. Vorbim, până la urmă, de înşelăciune.

AGERPRES: Care sunt domeniile cu cele mai mari cifre de afaceri pentru business-urile în franciză?

Constantin Anton: Restaurantele, inclusiv cele de tip fast food, zonele de retail şi servicii sunt câteva din preferinţele romanilor. De altfel, dacă intraţi în locaţii ale unor celebre branduri de fast-food, veţi găsi aglomeraţie…

Conform estimărilor ARF, bazate pe sondajele efectuate în rândul antreprenorilor, domeniile preferate de investitorii autohtoni în franchising sunt servicii (28,8%), retail (26,4%), fast-food (23,3%), restaurante şi cafenele (6,2%), spa (2,3%). După nivelul de investiţii/capital în francize, aceasta ar fi împărţirea pieţei, cu aproximaţie. Dată fiind volatilitatea domeniului (prin intrările şi ieşirile de branduri de profil), aceste cifre pot varia în anumite momente.

Ca şi nivel de încredere în ţara de origine, consumatorii şi investitorii au cea mai mare apetenţă pentru francizele din SUA, datorită bunei reputaţii, a gradului înalt de competitivitate, a legislaţiei americane care impune standarde de calitate şi condiţii speciale pentru francizarea unei afaceri, eliminând din start falşii francizori. Pe locul doi sunt francizele made în UE, locul trei îl ocupă cele de pe alte continente, francizele româneşti bucurându-se de o popularitate mai scăzută.

AGERPRES: Care sunt, în prezent, cele mai profitabile francize prezente în România?

Constantin Anton: Francizele de fast food sunt încă pe placul consumatorilor — McDonald’s, KFC, Pizza Hut. În retail regăsim branduri ca H&M, în servicii sunt cele dedicate industriei auto: detailing şi conexe precum Euromaster ori IKEA în domeniul său de activitate.

AGERPRES: Cum sprijiniţi, la nivelul asociaţiei, noii antreprenori în franchising?

Constantin Anton: Asociaţia Română de Franciză derulează programe de sprijin ale noilor antreprenori în franchising, considerând că ‘pionierii’ trebuie să beneficieze de suport. Astfel, prin mai multe platforme menite să impulsioneze dezvoltarea pieţei, ARF oferă celor interesaţi informaţii despre francizele prezente sau dornice să pătrundă în piaţa românească de franciză. Prin cursurile şi evenimentele asociaţiei, se urmăreşte şi latura educaţională, contribuind astfel la conştientizarea francizorilor şi master francizaţilor/francizaţilor vizavi de problemele acestei forme speciale de business inclusive prin implementarea unui curs de formare profesională, unic în România şi un UE, manager de reţea de francize cu diplomă ce va fi recunoscută de Ministerul Educaţiei şi de cel al Muncii, dar şi de organismele similare din UE.

Totodată, pentru litigiile sau situaţiile conflictuale ce se pot ivi în cadrul reţelelor de franciză, ARF dispune (încă de la înfiinţare, 2006, prin statut, înainte de apariţia Legii Medierii) de Comisie de Mediere şi Curte de Arbitraj, oferind astfel metode Alternative de Rezolvarea Disputelor (ADR), conferind un grad mai mare de protecţie reputaţiei reţelelor de franciză. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata