„S-a decis amânarea implementării unei hotărâri guvernamentale privind actualizarea preţurilor la carburanţi”, a declarat la televiziune viceprim-ministrul economiei şi planificării, Mildrey Granadillo.
Ea a indicat că această decizie a urmat „unui incident de securitate cibernetică în sistemele informatice (…) a cărui origine a fost identificată într-un virus provenind din străinătate”.
Guvernul cubanez a anunţat la începutul lui ianuarie că preţurile benzinei obişnuite, benzinei premium şi motorinei vor creşte cu aproximativ 500% începând cu 1 februarie, o măsură printre altele pentru reducerea deficitului bugetar.
Din hotărârea acestei reforme, litrul de benzină obişnuită urmează să crească de la 25 de pesos cubanezi (20 de cenţi) la 132 de pesos (1,10 dolari), o creştere de 528%, în timp ce litrul de super, în prezent la 30 de pesos cubanezi (25 de cenţi) va costa 156 pesos (1,30 dolari), sau +520%.
La sfârşitul lui decembrie, ministrul economiei, Alejandro Gil, a recunoscut că guvernul nu poate continua să vândă carburanţi la preţuri „subvenţionate”, în timp ce ţara, aflată sub embargo american, duce o cruntă lipsă de valută.
Această creştere a preţurilor are ca scop asigurarea unei „aprovizionări stabile”, a justificat ministrul energiei şi minelor, Vicente de la O Levy, într-o ţară care se confruntă cu penurii cronice.
În urma acestei informaţii, în ziua de miercuri, cozile s-au întins pe distanţa a câteva blocuri în faţa benzinăriilor din Havana, şoferii sperând să facă plinul înainte de creşterea preţurilor, a constatat AFP.
Lorenzo Castillo, un lucrător independent de 57 de ani, care a aşteptat ore întregi pentru a face plinul, crezând că scumpirea va intra în vigoare joi, se teme de o agravare a inflaţiei printr-un „efect de domino”.
În afirmaţiile sale, „Va schimba viaţa familiei şi totul, pentru că dacă un taxi pentru a mă deplasa mă costa 1.000 de pesos (…), acum mă va costa 2.000, 3.000”, şi-a exprimat el îngrijorarea.
De altfel, guvernul mai prevede din martie o creştere cu 25% a tarifelor la energie electrică pentru marii consumatori, precum şi o creştere a preţului gazelor.
Insula cu unsprezece milioane de locuitori se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani, din cauza consecinţelor pandemiei, a înăspririi sancţiunilor americane în ultimii patru ani şi a deficienţelor structurale.
Economia s-a contractat cu 2% în 2023, potrivit guvernului, iar inflaţia a ajuns la 30%.
Sursa: www.economica.net