Impozitul pe locuințe urmează să fie triplat, însă aplicarea măsurii a fost amânată de Guvern până în 2026, oferindu-le românilor un an în plus pentru a se pregăti pentru noile condiții fiscale. Inițial, majorarea trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2025, dar presiunile economice și contextul deficitului bugetar au dus la amânarea deciziei.
Totuși, această creștere a impozitelor pe proprietăți rămâne inevitabilă, fiind văzută ca o soluție pentru reducerea deficitului bugetar semnificativ. Autoritățile analizează modul în care aceste taxe vor fi ajustate, încercând să găsească un echilibru între necesitatea colectării mai multor venituri și impactul pe care această măsură îl va avea asupra contribuabililor.
IMPOZITUL pe case și apartamente SE TRIPLEAZĂ. Când intră în vigoare
Din 2026, calculul impozitului pe clădiri va fi bazat pe valoarea reală de piață a imobilelor, așa cum este stabilită prin grilele notariale, cota de impozitare fiind de cel puțin 0,1% pentru toate clădirile rezidențiale. Acest sistem uniformizează impozitarea, indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică. În plus, noul impozit va include atât clădirile rezidențiale, cât și anexele și terenurile aferente.
Pentru anul 2025, impozitul pe clădiri pentru persoanele fizice va rămâne în continuare aplicat conform reglementărilor actuale, cu cote variind între 0,08% și 0,2%, în funcție de valoarea impozabilă. Aceasta este determinată pe baza suprafeței clădirii și ajustată în funcție de localizare și alte criterii prevăzute în Codul fiscal.
În cazul clădirilor nerezidențiale sau mixte deținute de persoane fizice, metodologia de impozitare nu va suferi modificări majore în anul 2025, continuând să fie aplicate criteriile deja existente. Totuși, se așteaptă o uniformizare a regulilor începând cu 2026, când toate tipurile de proprietăți vor fi taxate conform noilor grile de evaluare.
Proprietarii de locuințe cu valoare ridicată vor suporta cele mai mari creșteri. Pentru un apartament mediu de 150.000 de euro, impozitul anual va fi de 150 de euro, adică aproximativ 750 de lei. Pentru proprietăți mai valoroase, cum ar fi o vilă centrală din București, impozitul ar putea ajunge la sume semnificative, de ordinul miilor de euro pe an.
Impactul asupra persoanelor juridice
Impozitarea infrastructurii industriale și miniere va fi ajustată printr-o cotă minimă de impozitare de 0,5% aplicată persoanelor juridice, conform noilor reglementări. Guvernul analizează posibilitatea introducerii unor cote diferențiate, adaptate valorii contabile a activelor și specificului industriei, pentru a încuraja investițiile și a stimula dezvoltarea economică. Astfel de practici sunt deja folosite în alte țări, unde regimurile fiscale speciale pentru industriile cheie au avut un impact pozitiv asupra atragerii de capital.
În plus, reducerea numărului de excepții de la plata impozitului este un obiectiv esențial al reformei, pentru a extinde baza de impozitare. O altă măsură propusă este implementarea unui cadastru centralizat, care să integreze registrele funciare și datele despre clădiri, creând astfel o bază de date națională unificată. Aceasta ar facilita gestionarea impozitelor și ar spori transparența în administrarea proprietăților.
Necesitatea modernizării și adaptării impozitului pe proprietate
Impozitul pe proprietate din România continuă să fie calculat folosind criterii învechite, cum ar fi dreptul de proprietate și suprafața locuinței, cu o cotă de impozitare de 0,1% aplicată persoanelor fizice. Persoanele juridice contribuie semnificativ la veniturile din acest impozit, cu rate cuprinse între 0,25% și 1,5%, în funcție de valoarea contabilă a clădirilor pe care le dețin. Această modalitate de impozitare nu reflectă întotdeauna corect valoarea reală a proprietăților și necesită îmbunătățiri.
Una dintre principalele probleme este absența unui cadastru complet și a unui registru funciar bine structurat. În prezent, doar aproximativ 15% dintre proprietăți sunt înregistrate corect, ceea ce complică respectarea obligațiilor fiscale și reduce eficiența colectării impozitelor. Conform estimărilor, rata de conformare la plata acestor taxe este de doar 50%-75%, o proporție ce ar putea crește odată cu implementarea unui sistem mai bine organizat și transparent.
Reforma fiscală planificată promite schimbări semnificative în structura impozitului pe proprietate, vizând un sistem mai modern și echitabil. Guvernul își propune să introducă un nou model de impozitare bazat pe valoarea de piață a proprietăților, cu ajustări periodice pentru a reflecta corect inflația și fluctuațiile pieței imobiliare. Aceste măsuri ar putea simplifica procesul administrativ și ar putea aduce o conformare fiscală mai ridicată.
Prorogarea întrării în vigoare pentru noul sistem de impozitare pe proprietate
Guvernul a decis miercuri să amâne intrarea în vigoare a noilor prevederi privind impozitarea clădirilor și terenurilor, stabilind un nou termen de 1 ianuarie 2026, în loc de 1 ianuarie 2025. Această măsură vine pentru a oferi mai mult timp autorităților să pregătească infrastructura necesară pentru implementarea reformei fiscale, care ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Reforma vizează alinierea nivelului impozitelor pe proprietate din România la standardele europene.
Specialiștii estimează că ajustarea impozitului pe proprietăți la nivelul mediu din Uniunea Europeană ar putea genera o creștere de aproximativ 1% din PIB-ul României. În prezent, taxele pe proprietate reprezintă doar 0,4% din totalul taxelor colectate în România, un procent mult sub media europeană, care este de 2,7%. Această discrepanță evidențiază necesitatea unei actualizări a sistemului fiscal, care a fost în scădere în ultimii ani.
Reforma impozitării proprietăților este unul dintre obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost elaborată în colaborare cu organizații internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Scopul principal al acestei reforme este de a crește colectarea taxelor și de a aduce mai multe venituri bugetare, contribuind astfel la echilibrarea finanțelor publice.
Impozitul pe proprietate. Cum va arăta noua structură de implementare
Pentru a susține implementarea reformei fiscale, Ministerul Finanțelor va crea o structură specializată, menită să coordoneze și să monitorizeze aplicarea noului sistem de impozitare a proprietăților. Aceasta va funcționa pe baza recomandărilor oferite de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și va urmări să introducă bune practici din alte țări europene și din cadrul OCDE, având în vedere nevoia de modernizare a sistemului de colectare a taxelor pe proprietate.
Deși România se mândrește cu o rată ridicată a proprietarilor de locuințe, de aproximativ 90%, veniturile generate din impozitul pe proprietăți sunt mult sub media europeană. Cu doar 0,4% din PIB obținut din acest tip de impozit, față de media UE de 2,1%, România are nevoie de o reformă profundă pentru a echilibra situația. Sistemul de evaluare și înregistrare a proprietăților rămâne unul dintre principalele obstacole în calea creșterii acestor venituri.
„Doar 27% din impozitele recurente pe bunuri imobile sunt generate de „persoanele fizice”, folosindu-se o evaluare pe baza „dreptului de proprietate şi a suprafeţei”, cu o rată de impozitare de 0,1%. Persoanele juridice generează restul de 68%, cota impozitul pe clădiri variind între 0,25% – 1,5%, în funcţie de valoarea contabilă a proprietăţii. În plus, în prezent impozitul pe teren nu este folosit suficient ca sursă de impozitare”, arăta un raport al Băncii Mondiale realizat pentru a ghida autoritățile române în implementarea de reforme în domeniu.
