Între 1,9 şi 2,3 pp este impactul cumulat pe termen mediu, al grant-urilor UE asupra creşterii economice

Impactul Fondurilor NGEU asupra Creșterii Economice a României

Evaluarea BNR privind grant-urile europene

Banca Națională a României (BNR) estimează că impactul cumulativ al grant-urilor din cadrul fondului Next Generation EU (NGEU) asupra creșterii economice a țării, în perioada 2021-2026, va varia între 1,9 și 2,3 puncte procentuale.Această evaluare depinde de ipotezele referitoare la volumul și structura absorbției acestor fonduri, conform unui articol publicat pe blogul OpiniiBNR.

Efectele pe termen mediu

Raportul elaborat de Grupul de lucru pentru sprijinirea finanțării verzi subliniază că efectele pozitive ale atragerii fondurilor europene destinate investițiilor verzi ar putea conduce la o reducere a ratei șomajului cu până la un punct procentual. Cele mai semnificative rezultate sunt anticipate în intervalul 2022-2023.

Oportunități suplimentare prin accesarea integrală a fondurilor

Specialiștii BNR sugerează că impactul economic ar putea fi considerabil amplificat dacă România reușește să acceseze integral și rapid resursele financiare disponibile prin politica de coeziune din cadrul bugetului multianual 2021-2027 și împrumuturile din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). În acest scenariu optimist, contribuția la creșterea economică ar putea atinge aproximativ 5,7 puncte procentuale în următorii șase ani.

Riscurile întârzierilor în implementare

O simulare alternativă realizată de CNSM indică faptul că o întârziere semnificativă în implementarea proiectelor financiare poate compromite efectele benefice ale acestora. Dacă un proiect important este amânat cu doi ani, acesta nu va mai genera sinergii economice esențiale și va limita capacitatea României de a valorifica oportunitățile oferite prin NGEU.

finanțarea verde ca oportunitate strategică

Finanțările verzi disponibile prin MRR reprezintă o oportunitate majoră pentru România.Acestea includ cel puțin 10,8 miliarde euro destinate investițiilor ecologice dintr-un total alocat țării de aproximativ 29,2 miliarde euro pentru perioada menționată. La acestea se adaugă alte sume dedicate dezvoltării durabile previzionate în cadrul financiar multianual.

Provocări legate de tranziția ecologică

Pentru ca România să realizeze o tranziție ordonată către o economie cu emisii reduse de carbon până în anul 2050 este esențial să implementeze politici publice eficiente care să echilibreze competitivitatea economică cu nevoia unei dezvoltări sustenabile.Viteza implementării reformelor structurale și a proiectelor investiționale va influența semnificativ succesul acestei tranziții.

În concluzie, utilizarea eficientă a fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil economiei românești; totuși, succesul depinde într-o mare măsură de capacitatea autorităților locale de a gestiona aceste resurse fără întârzieri sau blocaje administrative.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCum te poate ajuta supa de pui la răceală. Ingredientele simple și limitele beneficiilor observate în studiiNews24Valentin Ionescu, Președinte ISF: Capitalul de autonomie economică, un nou conceptDolce SportCum se reia un meci de tenis oprit de ploaie. Scorul se păstrează, programul depinde de arbitrul principalGetPonyA1 Margina-Holdea a ajuns la aproape 80%. Deschiderea circulației este estimată pentru mai 2027BravonetLena Dunham readuce „Girls” la HBO pentru cinci episoade, cu majoritatea distribuției originaleLylaMihail Pautov recomandă consult medical pentru tusea care depășește opt săptămâni