Între 1,9 şi 2,3 pp este impactul cumulat pe termen mediu, al grant-urilor UE asupra creşterii economice

Foto: learn.g2.com

În opinia BNR, impactul cumulat pe termen mediu (2021-2026) al grant-urilor NGEU ( Next Generation EU fund) asupra creşterii economice este evaluat a fluctua, în funcţie de ipotezele specifice privind volumul absorbţiei şi, respectiv, structura acestora, între 1,9 şi 2,3 puncte procentuale, conform unui articol publicat pe blogul OpiniiBNR.

„Raportul Grupului de lucru pentru sprijinirea finanţării verzi, coordonat de Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială (CNSM, 2021), conţine două tipuri de evaluări ale efectului atragerii de fonduri europene destinate investiţiilor verzi. Astfel, impactul cumulat pe termen mediu (2021-2026) al grant-urilor NGEU asupra creşterii economice este evaluat a fluctua, în funcţie de ipotezele specifice privind volumul absorbţiei (scenariu moderat vs. scenariu optimist) şi, respectiv, structura acestora (investiţii vs. transferuri curente), între 1,9 pp. şi 2,3 pp. (cifrele surprind inclusiv efectele economice de antrenare tipice proiectelor investiţionale). Rata şomajului din intervalul 2021-2026 s-ar putea reduce cu până la 1 punct procentual, iar cele mai puternice efecte sunt de aşteptat a fi deja vizibile în intervalul 2022-2023”, se arată în articolul „Impactul schimbărilor climatice asupra economiei: provocări şi oportunităţi pentru România”.

De altfel, impactul ar putea fi considerabil mai mare în eventualitatea fructificării tuturor resurselor de finanţare disponibile. Spre exemplu, prin accesarea integrală şi timpurie a fondurilor privind politica de coeziune din cadrul financiar multianual standard (CFM) 2021-2027, respectiv a împrumuturilor din cadrul MRR, impactul asupra creşterii economice ar putea ajunge până la circa 5,7 pp în următorii şase ani, precizează reprezentanţii BNR.

Aceştia menţionează că o a doua simulare (CNSM, 2021) a vizat o situaţie ipotetică în care, din considerente diverse (posibil legate inclusiv de capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor europene), un proiect investiţional ar urma să beneficieze de finanţare din fonduri europene, respectiv, să fie implementat cu o întârziere de doi ani (în anul 2024, faţă de 2022, într-un scenariu de referinţă). Demarat cu întârziere, acesta nu ar mai avea potenţialul de a antrena „pe orizontală” alte proiecte conexe, dată fiind şi constrângerea specifică NGEU de închidere completă a finanţărilor până în 2026.

Astfel, s-ar compromite o serie de efecte de antrenare importante, mai ales în situaţia proiectelor investiţionale cu o complexitate sporită, descurajând inclusiv apariţia unor lanţuri locale semnificative de valoare adăugată şi sacrificând importante surse de finanţare ale economiei, implicit şi ale deficitului de cont curent. În aceste condiţii, conform evaluărilor, impactul asupra dinamicii economiei ar fi considerabil diminuat, cu mai mult de o treime din efectul total pe care l-ar fi putut aduce la dinamizarea activităţii economice agregate.

Bine utilizată, finanţarea europeană verde constituie o mare oportunitate pentru România. Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) este pus la dispoziţia statelor membre UE pentru a-şi reveni după criza COVID şi a deveni mai reziliente în faţa crizelor viitoare, inclusiv cele determinate de schimbările climatice, subliniază, autorii articilului.

În acest sens, MRR pune la bătaie cel puţin 10,8 miliarde de euro, grant-uri şi împrumuturi destinate investiţiilor verzi, dintr-un total de 29,2 miliarde de euro alocaţi României în perioada 2021-2026. Acestor sume li se adaugă cele cu destinaţie verde din cadrul financiar multianual 2021-2027, un cuantum prezumat de 9,1 miliarde de euro (prin componenta Politică de Coeziune).

„Să nu uităm nici celelalte iniţiative comunitare de mutualizare de fonduri (asociate Pactului Ecologic European), cu scopul creşterii eficienţei folosirii resurselor şi al neutralizării emisiilor de gaze cu efect de seră (cu ţinta anului 2050). Planul de investiţii pentru o Europă durabilă va mobiliza, se pare, investiţii private şi publice durabile în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde euro în următorul deceniu. Aceste fonduri se vor afla la dispoziţia statelor membre, facilitând tranziţia spre un model mai sustenabil de creştere economică. Debutul încă din acest an al procesului de consolidare fiscală din România, corelat cu ipoteza utilizării în proporţii cât mai mari a grant-urilor alocate prin MRR, ar putea fi cheia atingerii pe termen mediu a sustenabilităţii fiscale, în paralel cu inducerea în economie a unui impuls fiscal deloc de neglijat asociat atragerii fondurilor europene”, se spune în articol.

Impactul pozitiv al finanţării verzi din surse europene, dar şi din alte surse, depinde de natura tranziţiei la o economie fără carbon până în anul 2050. Tranziţia ordonată a României spre o economie cu emisii reduse de carbon implică realizarea şi implementarea unor politici publice la nivel naţional care să asigure echilibrul între menţinerea competitivităţii economice şi nevoia de dezvoltare durabilă.

În plus, realizarea unei tranziţii normale (ordonate) depinde în mare măsură de capacitatea de a implementa proiecte investiţionale, evitând blocajele care ar putea transforma întregul proces într-unul dezordonat, trenant şi cu efecte limitate la nivel macroeconomic. Viteza implementării investiţiilor şi reformelor structurale este esenţială (nu doar) în cazul României.

Sursa: agerpres
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata