Memorandumul cu UE impune concedieri, reducerea cheltuielilor şi ameninţă cu creşterea impozitelor

Nu numai salariile, dar şi ‘sporurile şi alte plăţi de natură salarială’ vor trebui să scadă cu 25 la sută de la 1 iunie 2010, se arată în Memorandumul Suplimentar de Înţelegere între Guvernul României şi Comisa Europeană.

Pentru asigurarea respectării ţintei de deficit bugetar, din Anexa la Memorandumul Suplimentar cu CE rezultă că Guvernul României va trebui să asigure o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul bugetar, dar şi a ‘sporurilor şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi salariaţii din sectorul public, începând de la 1 iunie 2010’.
UE cere ca fondul de salarii pe 2011 să nu depăşească 39 de miliarde de lei şi arată că ‘acest obiectiv va fi realizat prin reducerea numărului total de angajaţi în sectorul public’.

Această scădere va fi urmată de ‘raţionalizarea în continuare a numărului de salariaţi, de o reducere cu 15 la sută a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a pensiilor şi a alocaţiilor de şomaj’.
O altă surpriză a Memorandumului o constituie ‘îngheţarea pensionărilor anticipate’ de la 1 iunie până la apariţia legii de reformă a sistemului de pensii, iar pensiile noi de invaliditate vor fi acordate numai dacă au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicale din Ministerul Muncii.

Înţelegerea cu CE mai prevede extinderea bazei de impozitare pentru impozitul pe venit asupra tichetelor de masă, veniturilor din câştigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare, iar scutirile pentru programatori vor fi eliminate.

În schimb, există şi bugetari pentru care UE consideră că trebuie acordate stimulente. Ei sunt inspectorii cu atribuţii pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor. Veniturile din accize va trebui să fie suplimentate cu două miliarde lei prin acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale. Arieratele va trebui să fie reduse cu 2,5 la sută trimestrial de către fiecare dintre cele zece companii de stat cu pierderi, începând din T3 2010.

Conform Memorandumului suplimentar de înţelegere cu CE, guvernul României va trebui să ia măsuri ‘concrete’ pentru privatizarea sau închiderea SC Termoelectrica şi privatizarea SN de Transport Feroviar CFR Marfă S.A.
UE mai cere ‘raţionalizarea’ numărului de spitale şi şcoli şi adoptarea, în termen de 30 de zile, a unui acord multianual de performanţă între Ministerul Transporturilor şi agenţiile de implementare.

În domeniul sanitar, Memorandumul Suplimentar prevede introducerea sistemului de coplată pentru serviciile medicale şi cere introducerea unui plafon pentru scutirile de la obligaţia de a efectua aceste plăţi. Memorandumul este semnat de premierul Emil Boc, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, guvernatorul BCR, Mugur Isărescu şi comisarul Olli Rehn.

Misiunea CE, reprezentată de Fabienne Ilzkovitz, care a fost prezentă la Bucureşti în perioada 27 aprilie-10 mai pentru a evalua starea economiei româneşti, va supune aprobării Comisiei un raport ‘care va fi unul favorabil’, în vederea acordării celei de-a treia tranşe, în valoare de 1,15 miliarde de euro.

Citește și
1 Comentariu
  1. aaa spune

    „Agenţii secreţi”, încărcaţi cu plîngeri de dezertare
    Categorie: Social Autor: Razvan Robu Data: 25.02.2010 Ora: 12:45 Citiri: 818

    Foto: Liviu Scripcaru

    Fotografii (0) Video (0)
    Voteaza articolul:
    1
    2
    3
    4
    5

    Nota 5/5 (51 voturi)

    SRI Cluj, acuzat că vrea să tărăgăneze aplicarea unei sentinţe în cazul unui fost angajat

    Serviciul Român de Informaţii ţine morţis să nu respecte deciziile judecătoreşti ale clujenilor. Ioan Handrea, un colonel care a lucrat în SRI, a cîştigat mai multe procese cu această instituţie, însă pînă acum serviciul a refuzat să pună în aplicare deciziile judecătoreşti. În plus, SRI a pus lacăt pe cazul lui Handrea, refuzînd să-şi facă publică poziţia faţă de acest subiect.

    Foaia transilvană a prezentat în numerele anterioare cazul excepţional al clujeanului Ioan Handrea care, în urma unui decret prezidenţial de epurare politică, a fost destituit din conducerea SRI Cluj. Handrea a deschis mai multe procese pentru a dovedi injusteţea modului în care a fost dat afară şi le-a cîştigat. Judecătorii au emis mai multe decizii reparatorii conform cărora fostul colonel ar fi trebuit reangajat în cadrul SRI. Cu toate acestea, instituţia a refuzat să le pună în practică. Mai mult, anul trecut, lui Handrea i s-a făcut o plîngere penală pentru dezertare şi i s-a blocat pensia pe care ar fi trebuit să o primească.

    În urma unei alte serii de procese finalizate în toamna anului trecut, colonelul clujean a fost achitat de acuzaţia de dezertare, dar la începutul acestui an, colonelul Gheorghe Oltean, şeful SRI Cluj, i-a mai făcut o plîngere penală, tot pentru dezertare. Pentru ca totul să fie cît mai kafkian, „dezertorul” are livretul militar vizat.

    „La Tribunalul Teritorial Militar Bucureşti mi-au dat cîştig de cauza şi judecătorii spun foarte clar că, dacă n-am dezertatat şi sentinţa nu s-a executat asta înseamnă că sentinţa trebuie executată. Asta s-a întîmplat pe 24 septembrie 2009. În ianuarie, primesc o citaţie la parchetul militar, că mi-au făcut din nou plîngere penală de dezertare. Să te judeci a doua oară pentru dezertare e o aberaţie. Plîngerea e aproape identică”, spune colonelul Handrea.

    SRI „no coment”

    Pe de altă parte, SRI intră în „silentio stampa” şi nu doreşte să comenteze situaţia prezentată motivînd că nu doreşte să intervină în actul de justiţie. „Avînd în vedere faptul ca în prezent Serviciul Român de Informaţii este angrenat într-un proces cu petentul la care faceţi referire, nu ne este permis să facem nici un fel de comentariu care ar putea fi interpretat drept imixtiune în actul de justiţie”, arată instituţia într-un răspuns la solicitările reporterilor Foii Transilvane.

    Aceeaşi instituţie nu doreşte însă să îi răspundă nici lui Handrea, care a trimis mai multe petiţii în care cerea clarificarea situaţiei în care se află. „Cînd am văzut că nu se întîmplă nimic, am înaint un memoriu Comisiei de Control SRI, în noiembrie 2009, iar în ianuarie directorului SRI şi Preşedintelui României, dar nu am primit nici un răspuns. Ei (SRI – n.r.) vor să judece încă un an de zile această plîngere de dezertare, după aceea vor face o altă plîngere de dezertare, pînă cînd ies din termenul de a pune în executare sentinţa, care are un termen de trei ani şi a fost emisă în 3 decembrie 2008”, crede Handrea.

    Juriştii consumă „forţa” SRI

    Experţii în materie de drept penal spun că dacă o persoană care a fost achitată este acuzată de exact aceeaşi faptă, se poate ajunge la anularea acuzaţiilor. „Dacă se întîmplă aşa ceva în cadrul unei instituţii este destul de grav, pentru că asta arată că juriştii angajaţi nu îşi cunosc meseria. O persoană achitată de o presupusă faptă nu mai poate fi acuzată de acelaşi lucru, pentru că această cauză va fi respinsă din start. Se pierd bani şi energie cu acest gen de demersuri”, spune un avocat clujean.

    Tag-uri articol: sri, gheorghe oltean, ioan handrea,

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata