Actualitate

18 membri ai reţelei „Academia Infractorilor Români” au fost trimişi în judecată

DIICOT a anunțat trimiterea în judecată a 18 persoane implicate într-o rețea criminală cunoscută sub numele de „Academia Infractorilor Români”, care s-a specializat în jafuri armate la magazine de lux din Europa, provocând un prejudiciu estimat la aproximativ 8,5 milioane de euro.

Infracțiuni și țări implicate

Conform DIICOT, ancheta a relevat legătura între 29 de infracțiuni, dintre care 27 au fost tâlhării comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franța, Germania, Austria și Danemarca. De asemenea, au fost identificate două furturi calificative realizate în Andorra și Marea Britanie.

Membrii rețelei deferiți justiției

Într-un comunicat emis joi, DIICOT a precizat că persoanele deferite justiției sunt acuzate de constituirea și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Printre cei vizați se numără Adrian Botez (alias Lazăr), Vasilică Popa (alias Purice) și alții. Aceștia sunt acuzați de instigare și complicitate la tâlhării calificate precum și favorizarea făptuitorului.

Structura organizației criminale

Procurorii susțin că rețeaua a fost creată începând cu anul 2011 pe o structură militarizată. Adrian Botez este identificat ca liderul organizației iar membrii erau împărțiți pe eșaloane funcționale. Ultimul nivel era format din tineri recrutați din județul Neamț care proveneau adesea din medii defavorizate sau aveau antecedente penale.

Evoluția activităților infracționale

Inițial axată pe furturi nocturne prin efracție din center comerciale europene, strategia grupării s-a schimbat ulterior către jafuri armate efectuate în timpul zilei. Procurorii afirmă că metodele utilizate au fost inspirate de celebra grupare Pink Panthers; atacurile erau caracterizate prin violență rapidă pentru a obține bijuterii valoroase într-un timp scurt.

Regulile interne ale grupării

„Gruparea s-a dezvoltat treptat având chiar un ‘Regulament al Academiei’, ce includea detalii despre profilul membrilor viitori precum şi proceduri interne pentru recrutare şi disciplinare,” se menționează în comunicatul DIICOT. Acest regulament stipula reguli clare privind pregătirea fizică şi psihică necesară fiecărui nou membru al organizației.

Aceste informații subliniază complexitatea operațională a rețelei infracționale care acoperea o gamă largă de activități ilegale desfășurate pe teritoriile mai multor state europene.

Grupare infracțională de amploare, destructurată de DIICOT

Recrutarea și instruirea noilor membri

O investigație recentă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a scos la iveală detalii alarmante despre o grupare infracțională care opera în România. Aceasta se pare că avea o structură bine definită, cu membri ce purtau gradul de „ofițer” și care au acționat timp de cinci ani. Anchetatorii au descoperit că gruparea s-a divizat în două fracțiuni distincte: una condusă de fratele liderului, deja cercetată pentru tâlhării în Croația, și alta care acționa independent, având membri arestați preventiv în Marea Britanie.

Metodele utilizate pentru recrutare

Conform surselor oficiale, noii recruți erau transportați din județul Neamț către alte locații sub măsuri extreme de securitate. Aceștia erau legați la ochi sau aveau saci pe cap și erau duși în „casele de antrenament”. Aici, fiecare membru era supus unor proceduri riguroase: amprentări cu tușieră, fotografiere și recoltări ADN prin probe biologice.

Instrucțiuni precise pentru activitățile ilegale

Recruții primeau instrucțiuni detaliate privind comportamentul pe durata interogatoriilor poliției. Printre directivele primite se numără evitarea comunicării prin telefoane sau internet în timpul antrenamentelor sau comiterii faptelor ilegale. De asemenea, aceștia erau sfătuiți să folosească identități false pentru a complica identificarea lor ulterioară.

Antrenamente complexe desfășurate inclusiv în străinătate

Într-un interval scurt după recrutare, membrii grupului trebuiau să deprindă abilitățile necesare pentru spargeri rapide ale ușilor și vitrinelor fără a lăsa urme ADN sau papilare. Unele dintre aceste sesiuni se desfățurau chiar peste granițe, inclusiv la Strasbourg (Franța) sau Torino (Italia).

Planificarea atent orchestrată a jafurilor

Membrii grupării își stabileau tabere improvizate denumite codificat „stup”, situate la marginea orașelor țintite. Înaintea atacurilor asupra magazinelor luxoase vizate, aceștia analizau măsurile de securitate existente și planificau rutele de fugă.

Procurorii susțin că jaful efectiv nu dura mai mult de 60 de secunde; un membru al echipei era responsabil cu crearea unei diversiuni prin aruncarea sticlelor incendiare pentru a distrage atenția publicului.

Recuperarea bunurilor furate

După comiterea jafurilor, bunurile furate erau ascunse temporar până când reacțiile autorităților se diminuau. Ulterior acestea erau recuperate şi transferate unei persoane apropiate liderului grupării pentru valorificare ulterioară.

Controlul centralizat al liderului

DIICOT subliniază că Adrian Botez exercita un control constant asupra activităților grupării prin corespondență scrisă codificată. Membrii primeau instrucțiuni clare privind necooperarea cu autoritățile judiciare pe parcursul anchetelor penale şi afirmările nevinovăței doar în fața judecătorilor.

Această investigație evidențiază complexitatea rețelelor infracționale din România şi provocările întâmpinate în combaterea acestora.

Grupare infracțională reținută în urma unei anchete internaționale

Metodele sofisticate ale autorilor jafurilor

Conform unui comunicat recent, majoritatea indivizilor implicați în jafuri au aplicat tehnici învățate anterior, refuzând colaborarea cu autoritățile judiciare din România și din străinătate. Aceștia au invocat diverse circumstanțe personale, cum ar fi statutul de minor sau problemele legate de consumul de droguri, pentru a evita responsabilitatea penală.

Adrian Botez: un lider evaziv

Adrian Botez a fost sub urmărire generală între 2011-2014 și din iulie 2014 până în ianuarie 2015. O eroare administrativă la centrul de arest preventiv nr. 1 București a dus la eliberarea sa prematură, chiar în ziua condamnării definitive.

Reorganizarea grupării după eliberare

După eliberarea sa eronată, Botez s-a îndreptat spre Constanța pentru a se reconecta cu membrii grupului său infracțional. DIICOT subliniază că acesta nu doar că a continuat activitățile ilegale, dar și-a refondat organizația prin recrutarea de noi membri și instigarea acestora la comiterea unor infracțiuni grave.

Planificare meticuloasă a jafului

Grupul infracțional era bine organizat și își planifica minuțios acțiunile. Aceștia se pregătiau prin antrenamente riguroase și studii detaliate despre mărci renumite de ceasuri, inspirându-se din faptele comise anterior de cunoscuta grupare criminală Pink Panthers.

Colaborări internaționale pentru combaterea crimei organizate

Cauza este investigată împreună cu ofițeri ai Direcției de Investigații Criminale și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Cu sprijinul Eurojust, România colaborează cu Marea Britanie și Belgia printr-o echipă comună de anchetă (J.I.T.) pentru soluționarea cazului.

Mesele asiguratorii au fost instituite iar dosarul va fi trimis Tribunalului București pentru soluționare ulterioară.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Academia Infractorilor Romani Adrian Botez ancheta penala Andreea Nita Florin Savu furturi Justiție România membri rețea criminală trimitere în judecată