În 2026, salariul de bază al unui medic rezident dintr-o unitate clinică publică este de 7.125 lei brut pe lună în anul I și ajunge la 9.875 lei în anii VI-VII, fără majorare pentru vechime. Din aceste sume rămân aproximativ 4.168, respectiv 5.777 lei după contribuții și impozit, dacă nu există deduceri sau alte rețineri; sporurile, gărzile și vechimea pot schimba venitul, inclusiv între rezidenți de la aceeași specialitate.
Cât este salariul în fiecare an de rezidențiat
Grila pentru unitățile clinice publice stabilește următoarele salarii de bază la gradația 0, adică fără majorarea pentru vechime. Netul din tabel este o estimare fără sporuri, gărzi, deduceri sau alte rețineri.
| Anul de rezidențiat | Salariu de bază brut, lei/lună | Net estimat, lei/lună |
|---|---|---|
| I | 7.125 | 4.168 |
| II | 7.625 | 4.461 |
| III | 8.375 | 4.899 |
| IV-V | 9.125 | 5.338 |
| VI-VII | 9.875 | 5.777 |
Grila a ajuns la aceste valori în iunie 2024. Salariile de bază au fost menținute în 2025 pentru aceeași funcție și aceleași condiții, iar Legea nr. 141/2025 le menține în 2026 la nivelul din decembrie 2025, în aceleași condiții. Trecerea într-un alt an de rezidențiat mută însă medicul pe rândul corespunzător din grilă.
Cât rămâne din salariul brut
Din brut se rețin contribuția pentru pensie, de 25%, și cea pentru sănătate, de 10%. Impozitul este de 10% din suma rămasă după aceste contribuții și după eventualele deduceri prevăzute de lege. Fără deduceri sau alte rețineri, netul este aproximativ 58,5% din brut, după cotele din Codul fiscal.
La un salariu brut de 8.000 de lei, ales doar ca exemplu, contribuția pentru pensie este 2.000 de lei, iar cea pentru sănătate este 800 de lei. Din cei 5.200 de lei rămași se calculează impozitul de 520 de lei. Netul este 4.680 de lei, dacă nu există deduceri sau alte rețineri.
De ce diferă sporurile între rezidenți
Sporul este o plată în plus pentru condițiile în care medicul lucrează efectiv, nu o sumă fixată doar de numele specialității. Se poate acorda, între altele, pentru condiții periculoase, radiații, muncă în unități izolate ori anumite condiții de stres și risc. Pentru unele condiții deosebit de periculoase, limita prevăzută de lege ajunge la 85%, dar aceasta nu înseamnă că fiecare rezident dintr-o specialitate primește 85%.
Regulamentul aprobat prin HG nr. 153/2018 leagă sporul de locul de muncă încadrat pentru acele condiții și de timpul lucrat acolo. Unitatea stabilește procentul concret pe baza evaluării locurilor de muncă și a personalului încadrat. Dacă rezidentul lucrează în secții cu procente diferite, fiecare parte se calculează pentru timpul petrecut în secția respectivă; de aceea, și doi colegi din aceeași specialitate pot avea sporuri diferite.
Un rezident din anul I, cu salariul de bază de 7.125 lei, ar primi 1.068,75 lei brut în plus dacă ar avea un spor de 15% pentru întreaga lună. Brutul ar deveni 8.193,75 lei, iar netul ar fi aproximativ 4.793 lei fără deduceri sau alte rețineri. Dacă nu lucrează întreaga lună în locul pentru care se acordă acel spor, suma este mai mică.
Când se plătesc gărzile separat
Garda de 18 sau 19 ore prin care rezidentul completează timpul normal de muncă nu este același lucru cu o gardă suplimentară. Pentru gărzile din afara programului se încheie un contract de muncă separat, cu timp parțial. Regulamentul gărzilor permite includerea rezidentului din anul III numai în condițiile sale, inclusiv organizarea a două linii de gardă și supravegherea; din anul IV, rezidentul poate intra și în prima linie, sub supravegherea unui medic specialist sau primar la domiciliu.
Plata gărzii suplimentare în unitate pornește de la salariul de bază împărțit la numărul de ore al normei, înmulțit cu orele lucrate. Pentru o zi lucrătoare, la tariful astfel obținut se poate adăuga până la 75%; pentru o zi de repaus sau de sărbătoare, până la 100%. Procentul concret este stabilit de unitate, nu este automat maximul legal.
Legea-cadru nr. 153/2017 prevede și o indemnizație brută de 250 de lei pentru rezidentul care face o gardă lunară în baza contractului cu timp parțial sau de 500 de lei pentru cel puțin două astfel de gărzi. Indemnizația se adaugă brutului din care se fac reținerile salariale.
Cum arată un fluturaș cu spor și gardă
Un exemplu pentru un rezident din anul III, cu 8.375 lei salariu de bază, arată cum se adună plățile. Presupunem că are vechime recunoscută pentru prima majorare, de 7,5%, că lucrează toată luna într-un loc cu spor de 15% și că face o gardă suplimentară de 18 ore într-o zi lucrătoare. Pentru calculul gărzii folosim o normă de 160 de ore și majorarea maximă de 75%; acestea sunt condițiile exemplului, nu sume garantate.
- Salariul de bază după majorarea pentru vechime: 8.375 × 1,075 = aproximativ 9.003,13 lei brut.
- Sporul pentru întreaga lună: 15% din salariul de bază majorat = aproximativ 1.350,47 lei brut.
- Garda suplimentară: 9.003,13 ÷ 160 × 18 × 1,75 = aproximativ 1.772,49 lei brut.
- Indemnizația pentru o gardă pe contractul cu timp parțial: 250 lei brut.
Brutul total este aproximativ 12.376,09 lei. Din el se scad aproximativ 3.094,02 lei pentru pensie și 1.237,61 lei pentru sănătate; impozitul de 10% din ce rămâne este de aproximativ 804,45 lei. Netul ajunge la aproximativ 7.240 lei, fără deduceri sau alte rețineri. Rotunjirile de pe fluturaș pot schimba rezultatul cu câțiva bani.
Ce mai poate schimba plata lunară
Majorarea pentru vechime, numită gradație, ține de vechimea recunoscută, nu de anul de rezidențiat. Prima treaptă este de 7,5% de la trei ani; urmează trepte de 5% după cinci și zece ani și de 2,5% după cincisprezece și douăzeci de ani. Fiecare treaptă se acordă din prima zi a lunii următoare îndeplinirii condiției. Pentru munca de dinaintea rezidențiatului, medicul depune la resurse umane actele care dovedesc vechimea ce poate fi recunoscută.
În sectorul public, indemnizația de hrană este de 347 de lei lunar pentru personalul cu salariu lunar net de cel mult 6.000 de lei, dacă nu primește alte drepturi de hrană. Nu este salariu de bază și se verifică separat pe fluturaș. În exemplul din anul I cu spor de 15%, netul estimat este sub acest prag; în exemplul din anul III cu gardă, îl depășește.
Ce se verifică pe fluturaș
Pentru a compara două venituri, rezidenții trebuie să se uite la aceeași lună și să despartă salariul de bază de plățile în plus și de rețineri. Dacă o sumă nu se potrivește, verificarea poate urma această ordine:
- Se compară anul de rezidențiat, salariul de bază și majorarea pentru vechimea recunoscută. Dacă lipsește vechimea dinaintea rezidențiatului, se depun la resurse umane actele care o dovedesc.
- Se verifică procentul sporului, locul de muncă pentru care a fost acordat și timpul lucrat efectiv acolo.
- Se separă garda care completează norma de gărzile făcute pe contractul cu timp parțial. Pentru acestea din urmă se verifică orele, tariful, majorarea aplicată și indemnizația fixă de gardă.
- Se urmăresc contribuțiile, impozitul, eventualele deduceri, popriri sau cotizații și, separat, indemnizația de hrană.
- Dacă diferența rămâne, se cere în scris o explicație de la salarizare sau resurse umane. În funcție de problemă, poate fi sesizat apoi sindicatul, instituția care finanțează unitatea ori inspectoratul teritorial de muncă.
Întrebări frecvente
Se pot programa două gărzi consecutive?
Nu. Regulamentul gărzilor interzice programarea lor una după alta.
O rezidentă însărcinată poate face gărzi în afara programului?
Din luna a șasea de sarcină, nu poate fi inclusă în aceste gărzi. Aceeași interdicție se aplică femeilor care alăptează, medicilor cu invaliditate de gradul III și celor cu program redus pe baza unui certificat medical.
Cum se plătește garda la domiciliu?
Pentru timpul în care medicul rămâne disponibil acasă, plata este de 40% din tariful orar al salariului de bază, fără majorările de până la 75% sau 100% pentru garda în unitate. Dacă este chemat la spital, orele lucrate acolo se plătesc după regulile gărzilor în unitate, conform Deciziei ÎCCJ nr. 60/2026, obligatorie de la publicarea din 9 iunie 2026.
Este aceeași grilă valabilă la un spital privat?
Grila din tabel este reperul pentru unitățile clinice publice cărora li se aplică salarizarea din fonduri publice. Ea nu stabilește automat salariul unui rezident angajat la un spital privat.
Surse verificate la 22 noiembrie 2026: OUG nr. 19/2024 și OUG nr. 156/2024, Guvernul României; Legea nr. 141/2025 și Legea-cadru nr. 153/2017, Parlamentul României; HG nr. 153/2018 și regulamentul pentru sporuri, Guvernul României și Ministerul Sănătății; regulamentul gărzilor în unitățile sanitare publice, Ministerul Sănătății; Codul fiscal, Agenția Națională de Administrare Fiscală; Decizia nr. 60/2026, Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News