Miracolul economic al Chinei, care a uimit lumea timp de decenii, pare să fi ajuns la final. Guvernul de la Beijing se pregătește să anunțe o reducere drastică a țintei de creștere a PIB pentru 2026, semnalând o nouă eră, mult mai modestă, pentru a doua cea mai mare economie a lumii.
Potrivit unei analize Adevarul, noua țintă oficială ar putea fi stabilită între 4,5% și 5%, o scădere considerabilă față de ritmurile de două cifre care au transformat China într-un motor global. Dincolo de încetinirea naturală a unei economii mature, probleme structurale profunde, de la criza imobiliară la declinul demografic, forțează această schimbare de paradigmă.
Criza imobiliară care a erodat economiile a milioane de familii
Sectorul rezidențial, odată un pilon al creșterii și principalul depozitar al avuției chinezilor, se află într-un cerc vicios. Prețurile locuințelor au scăzut cu aproximativ 30% față de vârful atins în 2021, erodând economiile a milioane de familii. Totul a pornit în 2020, când autoritățile au impus restricții privind îndatorarea excesivă a dezvoltatorilor, măsuri urmate de lockdown-urile din pandemie care au subminat încrederea și au blocat vânzările.
Deși guvernul a redus dobânzile ipotecare și a relaxat restricțiile de cumpărare începând cu 2024, efectele au fost limitate, aducând doar o stabilizare temporară. La apogeu, imobiliarele și sectoarele conexe reprezentau până la un sfert din PIB. În prezent, ponderea a coborât sub 20% și continuă să scadă, în timp ce Beijingul mizează pe industrii high-tech, care însă generează mai puține locuri de muncă.
Consumul intern fragil și teama de deflație
Prăbușirea valorii proprietăților a lovit direct încrederea populației, care a început să consume mai puțin. Din 2023, prețurile pentru o gamă largă de bunuri și servicii au înregistrat scăderi, alimentând temerile privind o spirală deflaționistă periculoasă. Companiile sunt forțate să reducă prețurile pentru a atrage clienți, ceea ce le comprimă marjele de profit și descurajează investițiile viitoare. Autoritățile chineze descriu acest fenomen drept „involuție” – o competiție excesivă care erodează profitabilitatea generală. Această slăbiciune a cererii interne complică eforturile de reechilibrare a modelului economic, dependent în mod tradițional de investiții masive și exporturi.
Bomba demografică: Populația Chinei scade și îmbătrânește accelerat
Pe lângă problemele economice, China se confruntă cu o criză demografică. Populația de circa 1,4 miliarde de persoane este în scădere, iar în 2025 numărul nașterilor a coborât la un minim istoric de 7,93 milioane. Ponderea populației apte de muncă (între 16 și 59 de ani) a scăzut la aproximativ 61%, față de peste 70% în urmă cu un deceniu. În același timp, raportul dintre persoanele active și cele de peste 65 de ani este de circa 4 la 1 și se va deteriora rapid. Ca răspuns, președintele Xi Jinping promovează investițiile în automatizare, inteligență artificială și biotehnologie pentru a compensa reducerea forței de muncă.
Exporturile, colacul de salvare cu riscuri majore
În pofida dificultăților interne, comerțul exterior a oferit un sprijin neașteptat. În 2025, exporturile nete au contribuit cu aproximativ o treime la creșterea PIB, cel mai ridicat nivel din 1997. Chiar dacă tarifele impuse de Statele Unite asupra bunurilor chineze au ajuns la 145%, livrările către Europa și Asia de Sud-Est au compensat pierderile. Cererea globală pentru vehicule electrice, panouri solare și echipamente industriale fabricate în China a explodat, iar excedentul comercial a atins un nivel record de 1,2 trilioane de dolari. Totuși, această dependență sporită de exporturi amplifică riscurile într-un context global marcat de tensiuni comerciale și măsuri protecționiste.
Presiuni externe și tranziția spre o nouă eră
Fondul Monetar Internațional a avertizat că politicile economice ale Chinei pot genera dezechilibre globale și pot afecta partenerii comerciali. Simultan, China își consolidează poziția de lider în energia regenerabilă. Capacitatea instalată de energie solară a ajuns la aproape 900 de gigawați, depășind nivelul combinat al Europei și Statelor Unite. Pentru a-și atinge obiectivul de a deveni o economie „moderat dezvoltată” până în 2035, China ar avea nevoie de o creștere medie anuală de peste 4%. Însă încetinirea structurală și incertitudinile externe sugerează că modelul de creștere care a definit ultimele decenii intră într-o nouă fază, mai complexă și mai puțin spectaculoasă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaTichetele de creșă ajung la 770 de lei. Ce primești din octombrie și cum se taxează tichetele de masă
News24Grecia se pregătește de proteste împotriva scumpirilor, cu elevi, studenți, profesori și angajați publici
Dolce SportMourinho pregătește echipa pentru Barcelona în meciul Real Madrid cu RB Leipzig
GetPonyUn Toyota RAV4 nou stă doar 17 zile la dealer în SUA, față de peste 70 de zile media pieței
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
