Iniţial, Comisia Europeană a acuzat fostul guvern polonez de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional. Invocând aceste motive, Comisia a blocat fondurile ce revin Poloniei în planul european de relansare post-pandemie, o măsură similară fiind luată împotriva Ungariei din aceleaşi motive.
În plus, Bruxellesul nu a mai permis Varşoviei să acceseze nici fondurile de coeziune, deşi, spre deosebire de cazul Ungariei, în cel al Poloniei nu a fost activat noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre ale UE despre care consideră că încalcă statul de drept.
După ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut majoritatea şi guvernarea în urma alegerilor din luna octombrie, noul guvern condus de liberalul pro-UE Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept.
Astfel, într-un plan de acţiune transmis Comisiei Europene pe data de 20 februarie, noul guvern polonez a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii „inadecvate” a Curţii Constituţionale, instanţă în care mulţi judecători au fost numiţi în timpul guvernărilor conservatoare precedente, s-a angajat de asemenea să separe Procuratura de Ministerul Justiţiei, să pună capăt „influenţei politicienilor” asupra Consiliului Naţional al Magistraturii şi să consolideze independenţa Curţii Supreme.
În prezent, Comisia Europeană a acceptat acest plan şi a deblocat toate fondurile europene ce revin Poloniei, aproximativ 136,3 de miliarde de euro, din care 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi 59,8 miliarde fonduri din planul european de relansare post-pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi. Comisia Europeană a aprobat în baza acestui plan şi o primă plată, de 6,3 miliarde de euro, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei. Această plată, eliberată luni, constă în 2,7 miliarde de euro granturi şi 3,6 miliarde de euro împrumuturi.
Însă, în contextul financiar, Polonia începe astfel să primească târziu fondurile din planul european de redresare post-pandemie cuprinse în instrumentul NextGenerationEU, aplicabil până în 2026, anul până când vor trebui implementate toate proiectele din planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor UE şi cheltuite fondurile aferente. Prin urmare, dacă nu va obţine o prelungire a acestui termen, Polonia va avea o capacitate limitată de a beneficia de acest program.
Sursa: www.economica.net
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
