Cunoscutul politolog american Francis Fukuyama critică dur strategia președintelui Donald Trump în războiul cu Iranul, avertizând că solicitarea unei „capitulări necondiționate” din partea Teheranului este o mișcare nerealistă. O astfel de cerere riscă să prelungească un conflict deja extins în Orientul Mijlociu.

Într-un articol de opinie publicat în The Free Press și analizat de Hotnews, Fukuyama susține că liderul de la Casa Albă se aștepta la o victorie rapidă, similară cu operațiunea din ianuarie care a dus la capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro. Conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacul SUA-Israel, s-a dovedit însă mult mai complex, Iranul răspunzând cu rachete și drone împotriva bazelor americane din Golf.

O victorie rapidă care nu a mai venit

Fukuyama subliniază că așteptările lui Trump au fost infirmate de realitatea de pe teren. Liderii de la Teheran nu au dat niciun semn că ar intenționa să cedeze presiunii militare. „Era clar că ceea ce mai rămăsese din conducerea iraniană nu era pe cale să capituleze și că conflictul putea să se prelungească, așa cum a recunoscut chiar Trump, cu săptămâni întregi”, afirmă politologul.

În opinia sa, un lider pragmatic ar fi ales un obiectiv mai realist, precum degradarea capacității Iranului de a lansa rachete balistice și drone. Un astfel de rezultat i-ar fi permis lui Trump să declare victoria și să reducă implicarea militară. În schimb, prin cererea de capitulare totală, obiectivul războiului a fost ridicat la un nivel aproape imposibil de atins.

De ce capitularea Iranului este improbabilă

Expertul american explică de ce o capitulare a regimului iranian este foarte puțin probabilă. Spre deosebire de statele cu o comandă militară centralizată, forțele iraniene sunt fragmentate între Garda Revoluționară, miliția paramilitară Basij și armata regulată. Atacurile SUA și ale Israelului ar fi putut slăbi și mai mult coordonarea dintre aceste facțiuni.

Un alt motiv fundamental este riscul ca regimul clerical să se prăbușească din interior dacă ar renunța la luptă. Fukuyama explică faptul că regimul conduce prin forță și se confruntă cu ostilitatea unei părți importante a populației. În aceste condiții, structurile armate nu vor depune armele, deoarece ar risca să fie eliminate complet. Chiar dacă infrastructura militară a fost lovită, zeci de mii de combatanți și o parte din arsenal rămân operaționale.

„Problema fundamentală”: Limitele puterii aeriene

Francis Fukuyama identifică o problemă strategică majoră pentru Statele Unite și aliații săi. „Problema fundamentală cu care se confruntă Statele Unite și Israelul are legătură cu limitările puterii aeriene”, avertizează acesta. El amintește că istoria a demonstrat limitele bombardamentelor aeriene în atingerea unor obiective politice clare, oferind exemplul celui de-Al Doilea Război Mondial, când atacurile masive asupra Germaniei nu au dus la prăbușirea regimului nazist.

„Acesta s-a prăbușit abia după ce rușii și aliații occidentali au ocupat fizic Germania”, subliniază politologul. El menționează doar două cazuri în care bombardamentele au produs un rezultat politic decisiv: capitularea Japoniei după bombele atomice și intervenția NATO în Kosovo din 1999, care a declanșat o revoltă populară împotriva lui Slobodan Milosevic.

Trei scenarii pentru Trump și „cea mai gravă eroare”

În cazul în care Iranul nu capitulează, Fukuyama consideră că Trump are trei opțiuni. Prima ar fi retragerea și declararea victoriei, lăsând la putere un regim iranian slăbit, dar încă periculos. A doua ar fi trimiterea de trupe terestre, o decizie riscantă din punct de vedere militar și politic. A treia opțiune ar fi extinderea bombardamentelor asupra infrastructurii civile, ceea ce „ar crea o mare suferință pentru poporul iranian pe care Trump pretinde că vrea să-l sprijine”.

Politologul avertizează că o astfel de escaladare ar avea consecințe grave. „După neutralizarea majorității țintelor militare, bombardamentele ulterioare vor afecta inevitabil civilii obișnuiți, la fel cum au făcut israelienii în Gaza”, consideră el. Fukuyama califică cererea de capitulare necondiționată drept „o decizie foarte nechibzuită”. „Sunt tentat să cred că lui Trump i-a plăcut doar sunetul cuvintelor, fără să se gândească la modul în care acestea s-ar putea întoarce împotriva lui”, adaugă el. Cu toate acestea, cea mai gravă eroare, concluzionează Fukuyama, rămâne decizia inițială de a intra în război fără o justificare strategică clară.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Donald Trump Francis Fukuyama Iran razboi iran SUA