Mii de români care au plătit taxe în plus în 2025 se pregătesc să ceară banii înapoi de la Fisc, dar mulți riscă să se lovească de un zid birocratic. O simplă neatenție sau o înțelegere greșită a procedurilor poate transforma o restituire rapidă, de 45 de zile, într-o așteptare de luni întregi sau chiar într-o pierdere definitivă a banilor. Procesul, deși reglementat clar de Codul de Procedură Fiscală, este plin de capcane. Înainte de a depune cererea, este vital să înțelegi exact unde poți greși. Iată care sunt cele patru erori majore care blochează dosarele la ANAF și cum le poți evita în 2026.
1. Confunzi restituirea cu compensarea
Cea mai frecventă sursă de confuzie este diferența dintre a primi banii în cont și a-ți stinge alte datorii. Mulți contribuabili depun cerere de restituire și așteaptă să primească întreaga sumă în contul bancar. Realitatea este adesea alta. Legea obligă ANAF să facă mai întâi o compensare. Adică, dacă ai de primit 1.000 de lei din impozitul pe venit plătit în plus, dar ai o amendă neplătită de 300 de lei sau datorii la CASS, Fiscul va folosi automat banii pentru a acoperi acele restanțe. În contul tău va ajunge doar diferența, în acest caz 700 de lei.
Problema apare când contribuabilul nu știe de acele datorii. ANAF poate calcula în continuare dobânzi și penalități pentru o datorie veche, chiar dacă tu ai un excedent de plată la alt impozit. Procesul de compensare se poate face din oficiu de către ANAF sau la cererea ta, pentru a grăbi lucrurile. Recomandarea specialiștilor este clară: dacă îți continui activitatea economică, este mai înțelept să lași sumele plătite în plus pentru a acoperi obligații viitoare de același fel. Restituirea efectivă a banilor este recomandată mai ales în situația în care activitatea a fost suspendată sau radiată și nu vor mai exista obligații fiscale viitoare.
2. Ignori datoriile „ascunse” din fișa fiscală
Această greșeală este direct legată de prima. Cum afli dacă ai datorii restante care îți vor mânca din restituire? Răspunsul stă într-un document esențial: fișa pe plătitor. Orice contribuabil o poate solicita de la organul fiscal de care aparține pentru a vedea o imagine completă a situației sale. Acolo sunt înregistrate absolut toate datoriile, inclusiv amenzi sau alte creanțe bugetare, dar și toate plățile efectuate.
Obținerea fișei este simplă și se poate face online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), fără un drum la ghișeu. Verificarea acestei fișe înainte de a depune cererea de restituire te scutește de surprize neplăcute. Poți descoperi o amendă de circulație veche, transmisă spre recuperare către ANAF, care îți va diminua suma restituită. Odată ce ai imaginea clară, poți solicita explicit compensarea datoriilor cu suma de recuperat, accelerând astfel întregul proces.
3. Depui documentele greșit sau incomplet
Birocrația fiscală are regulile ei stricte. Pentru a-ți declara veniturile din 2025, realizate din activități independente, chirii, investiții sau drepturi de proprietate intelectuală, trebuie să depui Declarația Unică (formularul 212). Termenul limită pentru acest an este 25 mai 2026. Nedepunerea ei la timp atrage mai întâi o notificare, iar dacă nici atunci nu te conformezi, ANAF poate emite o decizie de impunere din oficiu.
Însă, pentru a cere banii înapoi, ai nevoie de un alt document: cererea de restituire. Mulți fac confuzie între cele două. Declarația Unică stabilește cât ai de plată sau de primit, dar restituirea efectivă se face doar în baza cererii. Aceasta se poate depune tot online, prin SPV, sau la ghișeu. O altă eroare frecventă este necompletarea contului IBAN. Sumele de restituit de peste 500 de lei se virează exclusiv în cont bancar. Sumele mai mici de 10 lei nu se restituie, ci rămân în evidența fiscală pentru a compensa datorii viitoare.
4. Lași timpul să treacă: pericolul prescripției
Dreptul de a cere restituirea banilor de la ANAF nu este nelimitat. Codul de Procedură Fiscală stabilește un termen de prescripție de 5 ani. Acest termen nu se calculează de la data plății, ci de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire. Concret, pentru o taxă plătită în plus în cursul anului 2020, dreptul la restituire s-a născut în 2021, iar termenul de 5 ani a început să curgă de la 1 ianuarie 2022. Asta înseamnă că mai poți cere banii înapoi până la finalul lui 2026.
După depunerea cererii, ANAF are obligația legală să o soluționeze și să ramburseze banii în maximum 45 de zile calendaristice. În acest interval, funcționarii verifică dacă cererea se încadrează în termenul de prescripție și dacă plata a fost într-adevăr efectuată în cuantum mai mare decât obligația legală. Dacă termenul de 45 de zile este depășit fără justificare, contribuabilul are dreptul să depună o plângere și, în ultimă instanță, să acționeze statul în instanță. Totuși, cel mai sigur mod de a-ți primi banii este să acționezi prompt și corect, fără a lăsa anii să treacă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Iliana Iotova are un avans mic în Bulgaria, potrivit estimărilor de la urne. Gyurov intră în turul doi
Dolce SportRusia a învins Sudanul cu 11-0 la revenirea într-un turneu FIFA, la categoria U15
GetPonyPorsche cere oprirea din circulație a încă 548 de mașini ale căror roți se pot desprinde
BravonetCum aplici la Insula Iubirii 2027 ca ispită sau în cuplu și ce pregătești înainte să completezi formularul
LylaCe să mănânci când ai feritina scăzută și cum ajuți organismul să absoarbă fierul din 10 surse alimentare
Revista IoanaCum alegi produsele cu cacao după etichetă și ce înseamnă pragul de zahăr pentru TVA de 21%
