Grădina Botanică ”Dimitrie Brândză”: O Oază de Biodiversitate în Inima Capitalei
Grădina Botanică ”Dimitrie Brândză”, situată pe Șoseaua Cotroceni, nr. 32, în sectorul 6 al Bucureștiului, reprezintă un important centru de cercetare și educație botanică. Înființată în anul 1860 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la inițiativa medicului Carol Davila, grădina a fost amenajată parțial între anii 1860-1866.
Dezvoltarea și Transferul Grădinii Botanice
Sub conducerea profesorului dr. Dimitrie Grecescu din 1866, grădina a cunoscut o expansiune semnificativă. Acesta a îmbogățit colecțiile existente și a stabilit relații cu alte instituții botanice europene. Prima listare oficială a plantelor din grădină includea aproximativ 3.de-ani/” title=”Lacul Baikal a ajuns la cel mai scăzut nivel al său din ultimii 60 de ani”>700 de specii.
Începând cu anul 1870, Grădina Botanică s-a confruntat cu dificultățile generate de transformarea terenului într-un parc regal. Astfel, în 1874 s-a mutat în centrul orașului pe terenurile Palatului Șuțu și a devenit parte integrantă a Universității din București.
Locația Actuale și Amenajările Ulterioare
Din anul 1884, Grădina Botanică ocupăm actuala sa locație pe malul drept al Dâmboviței. Lucrările de amenajare au fost coordonate de savantul Dimitrie Brândză care este recunoscut ca fondator al Institutului Botanic.
Dup după cel de-al Doilea Rãzboi Mondial (1944), instituția a suferit reorganizări semnificative iar în anii ’60 s-au realizat construcții moderne pentru Institutul Botanic aflat la fața locului.
Biodiversitate și Colecții Botanice
Astazi, Grãdina se întinde pe o suprafață totalã de aproximativ 17 hectare unde cresc peste 10.000 specii vegetale provenind din toate colțurile lumii: plante exotice, medicinale sau decorative precum şi un rozariu impresionant ce adunã peste două sute de soiuri diferite.
Structura grãdinii include sectoare special amenajate pentru plante anuale şi perene dar şi sere dedicate speciilor exotice care beneficiază acum de condiţii climatice controlate datorită modernizării serelor între anii ’70-’76.
Inovație și Educație Ecologicǎ
Serele expoziției au fost extinse recent printr-un proiect susținut internațional care vizează reabilitarea acestora pentru îmbunătățirea condițiilor plantelor rare precum orhideele sau cactușii mari originari din America Latinǎ.
Începând cu anul 1994, Grãdina poartǎ numele profesorului Dimitrie Brândză ca recunoaștere pentru contribuțiile sale remarcabile la dezvoltarea botanicii românești. De-a lungul timpului aceasta nu doar că promovează biodiversitatea ci joacă un rol esenţial în educarea tinerilor privind importanța protejării mediului natural.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Traian Băsescu îl indică pe Grindeanu drept cel care ar controla Guvernul prin Marian Neacșu
Dolce SportMbappé aduce victoria lui Real Madrid cu Barcelona, 2-1, în absența lui Courtois
GetPonyPorsche cere oprirea din circulație a încă 548 de mașini ale căror roți se pot desprinde
BravonetCum aplici la Insula Iubirii 2027 ca ispită sau în cuplu și ce pregătești înainte să completezi formularul
LylaCe să mănânci când ai feritina scăzută și cum ajuți organismul să absoarbă fierul din 10 surse alimentare
Revista IoanaCum alegi produsele cu cacao după etichetă și ce înseamnă pragul de zahăr pentru TVA de 21%