Grindeanu (MSI): Vom ajunge la 80% rată de absorbţie a fondurilor europene până la finele anului 2015

Proiecte esențiale pentru infrastructura digitală

Ministrul pentru Societatea Informațională, Sorin Grindeanu, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că rata de absorbție a fondurilor europene va ajunge la 80% până la finalul acestui an. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 52%, cât era înregistrată la sfârșitul anului 2014.

Grindeanu a subliniat importanța proiectului Ro-Net, care vizează extinderea infrastructurii internetului de mare viteză în 783 de localități din România. Aceste zone au fost selectate pe baza criteriilor economice stabilite de operatorii privați, iar statul își propune să le ofere accesibilitate prin intermediul acestui proiect.

Creșterea bugetară și provocările implementării

Ministrul a menționat că Ministerul pentru Societatea Informațională beneficiază în acest an de o creștere bugetară remarcabilă, estimată la aproximativ 413% comparativ cu anul anterior. Această majorare este esențială pentru realizarea proiectelor planificate și absorbția eficientă a fondurilor europene.

Cu toate acestea, Grindeanu recunoaște că există întârzieri în implementarea Ro-Net și se lucrează intens pentru recuperarea timpului pierdut. Până la finalizarea proiectului, se estimează o alocare financiară totalizând circa 100 milioane euro din fonduri europene.

Obiectivele privind rata de absorbție

Referitor la situația actuală a ratei de absorbție, ministrul afirmă că Organismul Intermediar Pentru Societatea Informațională (OIPSI) s-a angajat să atingă un procentaj mai mare decât media guvernamental stabilită inițial. De asemenea, Grindeanu consideră realist un obiectiv superior celor 80% vizate oficial.

Pe lângă Ro-Net, alte inițiative importante includ Registrul Agricol destinat autorităților locale, care are alocate aproximativ 60 milioane euro. În prezent, rata contractării este estimată la 125%, ceea ce sugerează un potențial ridicat pentru utilizarea eficientă a resurselor financiare disponibile.

Controversele privind plățile către Microsoft și privatizarea Poștei Române

Plata tranșei către Microsoft: o situație complicată

Recent, discuțiile din cadrul Ministerului au fost dominate de problema plății unei tranșe către Microsoft. Sorin Grindeanu, ministrul de resort, a explicat că termenul limită pentru efectuarea acestei plăți era 31 octombrie 2014. La preluarea mandatului său în decembrie, Grindeanu a descoperit că s-au efectuat deja plăți anterioare în valoare totală de 150 milioane lei pentru anii 2013-2015.

Contractul stipula penalizări de 0,1% pe zi pentru întârzieri. În urma unei anchete interne desfășurate la sfârșitul anului trecut, ministerul a decis să solicite instanței suspendarea contractului cu resellerii Microsoft în loc de reziliere. Ministrul nu a putut oferi un termen exact pentru soluționarea acestei probleme, subliniind că decizia finală va depinde exclusiv de instanță.

Penalizările rămân neplătite

Întrebat dacă s-au achitat penalizări după expirarea termenului limită din octombrie, Grindeanu a confirmat că nu au fost efectuate astfel de plăți și a menționat că procesul ar fi putut avansa mai rapid.

bpost și privatizarea Poștei Române

Pe alt front, belgienii de la bpost au depus o ofertă neangajantă pentru privatizarea Poștei Române. Comisia responsabilă cu acest proces a acceptat oferta inițială. Grindeanu a clarificat faptul că discuțiile sunt încă într-o etapă preliminară și nu se poate vorbi despre o privatizare concretizată până când bpost nu va prezenta o ofertă angajantă care să corespundă valorii actuale a companiei.

Ministrul considercă îmbunătățirile financiare recente ale Companiei Naționale Poșta Română ar putea aduce beneficii suplimentare statului român printr-o eventuale vânzare.

Așteptările față de oferta bpost

Referitor la cerințele belgienilor legate de oferta angajantǎ, Grindeanu s-a abținut să ofere detalii specifice despre acestea pentru a respecta confidențialitatea procesului privatizării. Totuși, el subliniazǎ importanța ca oferta finalǎ sǎ fie conformã cu standardele stabilite anterior în cadrul negocierilor.

În concluzie, atât problema plăților către Microsoft cât și procesul privatizării Poștei Române rămân subiecte sensibile care necesită atenție continuӑ din partea autorităților competente.

Poșta Română: Îmbunătățiri financiare și perspective de dezvoltare

Evoluția financiară a Poștei Române

La finalul anului trecut, Poșta Română a raportat un profit de 75 milioane lei, marcând o revenire semnificativă după anii dificili 2010 și 2011. Sorin Grindeanu, ministrul Comunicațiilor, a subliniat că această creștere se datorează managementului eficient din ultimii ani, care a reușit să transforme trendul negativ într-unul pozitiv. Această evoluție favorabilă este un semnal important pentru potențialii investitori interesați de pachetul majoritar al companiei.

Datoriile istorice și strategia de conversie

În ceea ce privește datoriile istorice ale Poștei Române, acestea se ridică la câteva sute de milioane lei. Grindeanu a menționat că aceste datorii au fost discutate cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și cu alți creditori. Există un plan clar pentru achitarea acestora, iar managementul actual are în vedere diversificarea serviciilor oferite pentru a genera venituri suplimentare în anul 2015.

Proiecte digitale pentru viitor

Referitor la Strategia Națională pentru Agenda Digitală 2014-2020, aceasta se află în prezent în proces de avizare publică. Grindeanu s-a aratat optimist cu privire la aprobarea acestei strategii în următoarele săptămâni. Documentul preconizează o creștere economică semnificativă până în 2020 și estimări privind crearea unui milion de locuri de muncă.

România are ca obiectiv reducerea decalajului digital față de alte state europene; doar aproximativ 5-6% dintre români utilizează comerțul electronic comparativ cu media europeană care depașește 60%. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea accesibilității serviciilor online pentru cetățeni prin informatizare și reducerea birocrației.

Viziunea pe termen lung

Grindeanu a subliniat importanța implementării unor servicii online eficiente până în anul 2020, astfel încât cetățenii să nu mai fie nevoiți să stea la cozi pentru plata impozitelor sau alte servicii administrative. Aceste inițiative sunt parte integrantă dintr-o viziune mai largă care include e-Sănătate și e-Learning ca prioritati esențiale ale guvernului român.

Statul Român și Palatul Telefoanelor: Dreptul de Preemțiune și Viitorul Imobilului

Interesul statului pentru patrimoniul național

Sorin Grindeanu, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a declarat recent că statul român își poate exercita dreptul de preemțiune asupra imobilelor din patrimoniul național, inclusiv în cazul Palatului Telefoanelor. Acest drept este reglementat prin lege și poate fi activat prin intermediul Ministerului Culturii. În situația în care Guvernul decide să nu folosească acest drept, autoritățile locale pot interveni.

Situația actuală a Palatului Telefoanelor

Grindeanu a menționat că interesul Telekom pentru vânzarea Palatului Telefoanelor pare să fi scăzut. Conform informațiilor primite de la colegii din Consiliu, procesul de vânzare nu s-a concretizat la sfârșitul anului trecut și nu mai figurează pe agenda curentă. Legea permite ca statul să intervină dacă o ofertă privată este acceptată; astfel, are prioritate în achiziție.

Transparența proceselor imobiliare

Ministrul a subliniat importanța unui proces transparent în gestionarea proprietăților publice. El dorește ca dezvoltatorii imobiliari să poată accesa rapid informațiile necesare pentru a face oferte corecte. De asemenea, Grindeanu a exprimat dorința ca veniturile generate din valorificarea acestor proprietăți să rămână în România pentru sprijinirea competitivității companiilor unde statul are participații semnificative.

Provocările Legii Securității Cibernetice

Decizia Curții Constituționale

În alt context, Grindeanu s-a referit la recentele decizii ale Curții Constituționale privind Legea securității cibernetice. Aceasta a fost declarată neconstituțională într-un pachet legislativ care includea reglementări referitoare la stocarea datelor și cartelele prepay.

Ministru consideră că aceste aspecte sunt interconectate și subliniază necesitatea unei abordări coerente pentru asigurarea securității cibernetice în România.

Proiectul de reformă legislativă în domeniul comunicațiilor: transparență și respectarea deciziilor Curții Constituționale

Grup de lucru activ pentru elaborarea noilor reglementări

Ministerul Comunicațiilor a anunțat că un grup de lucru dedicat dezvoltării pachetelor legislative în domeniul comunicațiilor este activ, având întâlniri frecvente, inclusiv săptămâna trecută. Scopul acestui grup este de a crea un cadru legislativ care să respecte deciziile Curții Constituționale, considerându-le obligatorii.

Necesitatea unui proces transparent

Ministrul Sorin Grindeanu subliniază importanța transparenței în procesul legislativ, invitând la colaborare nu doar autoritățile statului, ci și marii operatori din România și societatea civilă. Această abordare are rolul de a elimina suspiciunile existente și de a asigura un echilibru între securitatea cetățeanului și drepturile acestuia.

Revizuirea legislației privind securitatea națională

Grindeanu a menționat că actualele reglementări referitoare la securitate națională sunt depășite, fiind elaborate în anii ’90. El consideră că prioritățile actuale diferă semnificativ față de cele din trecut și se arată optimist cu privire la discuțiile ce vor avea loc în sesiunea parlamentară următoare.

Controverse legate de stocarea datelor și cartelele prepay

Referitor la controversele generate de stocarea datelor personale și achiziția cartelelor prepay cu buletinul, ministrul Grindeanu afirmă că utilizatorii oferă deja informații personale în diverse situații fără să își pună problema încălcării drepturilor lor. El sugerează că percepția publicului asupra acestor măsuri nu este corect fundamentată din cauza lipsei unei comunicări eficiente din partea inițiatorilor legii.

În concluzie, ministrul reiterează necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale pe parcursul elaborării noului pachet legislativ.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCând te poate ajuta melatonina să dormi și ce trebuie să știi înainte să o iei pentru nopțile fără somnRevista IoanaCum alegi porțiile de struguri, castane și dovleac când ai grijă la glicemie, fără să le excluzi din meniuNews24Când se poate intra în casa cumpărată la licitație și cum se aplică restricția evacuării de la 1 decembrieDolce SportCum se decide calificarea în Liga Campionilor după două manșe și când se ajunge la prelungiri sau penalty-uriGetPonyCe trebuie să conțină polița de asigurare și ce obligații există la plata primei și la cererea despăgubirii