Mănăstirea Răchitoasa: Un simbol al renașterii culturale și spirituale
Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Răchitoasa a fost complet restaurată cu fonduri europene, devenind un punct de referință pentru comunitățile din Văile Zeletinului și Berheciului, conform declarațiilor arhimandritului Pimen Costea, vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Transformare impresionantă
Arhimandritul pimen costea a subliniat că umilințele îndurate de acest lăcaș de cult au fost depășite, iar astăzi pelerinii pot admira o imagine care impresionează. „Ceea ce era o ruină acum șase luni s-a transformat în una dintre cele mai reprezentative mănăstiri din centrul și sud-estul Moldovei”, a afirmat el.
Lucrări complexe de restaurare
Restaurarea a inclus refacerea zidurilor de incintă, consolidarea clădirilor istorice și reabilitarea picturii interioare. De asemenea, au fost modernizate căile de acces către mănăstire și utilitățile acesteia. Proiectul a fost coordonat de prof. univ. dr. Ana Maria Baciu, un expert recunoscut în domeniul restaurării.
Ana Maria Baciu a menționat că „restaurarea picturii realizate în tehnica tempera la biserica mănastirii Râchitoasa a reprezentat cea mai complexa provocare”. Vicarul Pimen Costea a adaugat că rezultatul final este unul admirabil.
Un proiect cu impact regional
Potrivit arhimandritului Pimen Costea, această restaurare reflectează eforturile continue ale Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului sub conducerea arhiepiscopului Ioachim. Starețul eftimie Bolin consideră că acest proiect nu doar restaurează un monument istoric crucial, ci contribuie semnificativ la dezvoltarea turismului cultural și religios în zonă.
O istorie bogată
Mănăstirea Râchitoasa are o istorie ce se întinde pe patru secole, fiind ultima din România care își recuperează statutul pierdut acum 140 de ani. La sfârșitul secolului XVII-lea, marele clucer Ianaki construia o micuță biserică din lemn pe locul actualei mănastiri; ulterior aceasta va fi extinsã prin contribuția marelui spãtar Ilie Ianaki în 1697.
În testamentul său scris în 1704, Ilie Ianaki stipula clar dorința sa ca orice intervenție asupra moștenirii sale să fie blestemată. Mânastirea va trece prin diverse transformări administrative până când fiul său Gavriil decide să o dedice Mânăstirii Vatopedu de la muntele Athos în 1729.
Din păcate, lacașurile au suferit daune severe după cutremurul din 1739 şi au avut parte doar sporadice renovări ulterioare; astfel încât după anul 1910 mânăstirea ajunge într-o stare avansată de degradare.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii
Revista IoanaDurerile digestive pot continua ani după o toxiinfecție alimentară. Ce este colonul iritabil post-infecțios
News24Nicușor Dan ar urma să prezinte luni, spre ora 20.00, propunerea pentru funcția de premier
Dolce SportHagi pregătește România pentru Suedia fără Drăgușin și Ghiță, după 0-6 cu Polonia
GetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie