Prețurile motorinei vor rămâne la un nivel ridicat pe tot parcursul anului, chiar și într-un scenariu optimist în care conflictul din Iran ar înceta. Un expert în energie avertizează că statul face o mare greșeală economică prin pasivitate, riscând distorsiuni majore în piață, cu efecte în lanț asupra întregii economii.

Un scenariu optimist, dar cu prețuri mari

La ora actuală, petrolul se tranzacționează în jurul valorii de 110-112 dolari pe baril, iar motorina pe piețele internaționale atinge 1.150 -1.180 de dolari pe tonă. Într-o ipoteză absolut teoretică, în care războiul s-ar opri mâine, prețurile tot nu ar reveni la normal prea curând. Prognozele pentru finalul anului 2026, făcute înainte de conflict, indicau valori de aproximativ 87 USD/baril pentru petrol și 850 USD/tonă pentru motorină.

Numai că lucrurile stau puțin diferit în realitate. Chiar și cu o scădere a cotațiilor internaționale, impactul la pompă va fi întârziat și limitat. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică mecanismul. „Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu înca minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/l”, spune expertul.

asta înseamnă că la finalul lui 2026 am avea prețuri mai mari decât în 2025: țițeiul ar fi cu 42% mai scump, iar motorina importată cu 45%.

De ce nu scade prețul la pompă

V-ați întrebat vreodată de ce o scădere a petrolului pe burse nu se simte imediat în buzunarul dumneavoastră? Răspunsul stă în structura prețului final. În România, costul efectiv al petrolului și al rafinării reprezintă doar 32-38% din prețul unui litru de motorină. Restul sunt taxe și adaosuri.

Aproximativ 30% este acciza, TVA-ul adaugă încă 19%, iar restul este format din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. Practic, mai mult de jumătate din prețul afișat la pompă este determinat direct de fiscalitate. Simulările arată că, și în absența oricărei intervenții, prețul motorinei ar putea atinge pragul de 10 lei/litru în aprilie 2026, stabilizându-se apoi în jurul valorii de 9 lei/litru spre finalul anului.

„Piața motorinei din România se află exact într-un astfel de moment, iar strategia actuală a autorităților – așteptarea pasivă ca piața să se autoregleze – riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obținute pe termen scurt”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Agricultura, lovită în plin de scumpiri

Luna aprilie aduce o presiune suplimentară uriașă pe piața motorinei. Cererea din agricultură crește abrupt, cu 20-40% față de media anuală, pe fondul lucrărilor de primăvară. În paralel, sectoarele transporturilor și construcțiilor își intensifică activitatea, alimentând și mai mult cererea.

Aici apare o problemă majoră. „Aici apare problema fundamentală a strategiei actuale a autorităților. Agricultura este unul dintre puținele sectoare economice cu elasticitate foarte redusă la prețul combustibilului. Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis”, a declarat Chisăliță.

Agricultura românească utilizează anual între 1,5 și 2 miliarde de litri de motorină. La un preț mediu de 9,5 lei/litru, costul total pentru fermieri poate depăși 18 miliarde de lei, o sumă colosală pentru o industrie cu marje de profit reduse. Consecințele probabile sunt reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole, ambele ducând la o producție mai mică.

Statul, marele beneficiar al crizei

Paradoxal, statul este unul dintre puținii câștigători direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul la pompă crește, cresc și încasările din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul este de 1,38 lei. Dacă prețul mediu în 2026 ajunge la 9,5 lei/litru, TVA-ul urcă la 1,64 lei. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru, la un consum național de 8-9 miliarde de litri, poate aduce la buget circa 500 de milioane de euro în plus în 2026.

E drept că, din punct de vedere contabil, pare o veste bună.

Din punct de vedere economic, însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este anulat de pierderile pe termen mediu și lung. O producție agricolă mai mică poate genera pierderi de 1-1,5 miliarde de euro, la care se adaugă costurile inflației și sărăcirea populației. Astfel, statul câștigă câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia pierde de câteva ori mai mult.

„Problema nu este una ideologică, ci una pragmatică. Motorina nu este un produs obișnuit de consum, ci un combustibil strategic pentru economie. În multe state europene, guvernele au recunoscut acest lucru și au intervenit temporar atunci când piața a devenit excesiv de volatilă. Reduceri temporare ale accizelor, scheme de compensare pentru agricultori sau plafonarea temporară a marjelor au fost instrumente utilizate în mod frecvent. Strategia de a aștepta ca piața să se autoregleze poate funcționa pentru produse obișnuite. Pentru un combustibil care influențează direct agricultura, transportul și inflația, această abordare este însă riscantă. Dacă această situație persistă, consecințele vor fi vizibile nu doar la pompă, ci și în câmp, în lanțurile logistice și, în cele din urmă, în prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru alimente și servicii. Iar atunci când costurile reale ale acestei inacțiuni vor deveni evidente, câștigul fiscal aparent de câteva sute de milioane de euro va părea, retrospectiv, o economie falsă”, a conchis Dumitru Chisăliță.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
agricultura Asociaţia Energia Inteligentă Dumitru Chisăliţă pret carburanti pret motorina