Peste 130 de proteste în Cuba pe fondul crizelor și negocierilor cu SUA

Nemulțumirea populară din Cuba escaladează pe fondul unei crize energetice fără precedent, culminând cu proteste violente și negocieri discrete între Havana și Washington. În orașul Morón, sute de persoane au atacat sediul local al Partidului Comunist, incendiind mobilierul în stradă, după ce localitatea cu 70.000 de locuitori a rămas fără electricitate timp de aproape 30 de ore.

Proteste violente în Morón

Protejați de întunericul provocat de penele de curent, manifestanții din Morón au luat cu asalt clădirea partidului. Martorii și înregistrările video arată cum protestatarii au scandat „Libertad, libertad!” în timp ce se confruntau cu poliția. Furia a izbucnit.

Unii au aruncat cu pietre, în timp ce alții au pătruns la etajul al doilea și au aruncat pe ferestre documente și piese de mobilier. Iar obiectele au fost ulterior adunate în stradă și incendiate. În toată țara, protestele nocturne devin tot mai frecvente, întunericul oferind o oarecare protecție într-un stat care reprimă rapid orice formă de disidență.

O economie în pragul colapsului

Dar cum s-a ajuns aici? Criza socială este direct legată de prăbușirea economică a insulei. Situația s-a agravat după ce administrația Trump a înăsprit sancțiunile și a restricționat livrările de petrol. La asta se adaugă decenii de management economic rigid, dominat de stat, și căderea regimului venezuelean, care furniza petrol ieftin Havanei.

Rețeaua electrică învechită a Cubei a început să cedeze. Consecințele se văd peste tot. Guvernul a suspendat cursurile universitare și a redus transportul public. Turismul, o sursă vitală de valută, s-a prăbușit, companiile aeriene anulând zborurile din lipsă de combustibil. Spitalele efectuează doar operații de urgență, iar fermierii nu își mai pot transporta produsele la piață.

Reacția autorităților și cifrele nemulțumirii

Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a recunoscut nemulțumirea, dar a avertizat că violența nu va fi tolerată. „Plângerile și revendicările sunt legitime, atâta timp cât sunt exprimate civilizat și cu respect pentru ordinea publică”, a afirmat acesta într-un mesaj televizat. În Morón, liderul local al partidului, Alberto Echemendía, a dat vina pe presiunile externe pentru tulburări. „Trăim vremuri complicate”, a declarat el, acuzând sancțiunile americane.

Dincolo de declarații, cifrele vorbesc de la sine.

Organizația pentru drepturile omului Cubalex a înregistrat o creștere exponențială a manifestațiilor: 31 în ianuarie, 60 în februarie și 130 doar în prima jumătate a lunii martie. William LeoGrande, profesor la American University, consideră tensiunile inevitabile: „Oamenii sunt deosebit de frustrați. Nu este surprinzător că apar tulburări sporadice și chiar revolte”. Totuși, el temperează așteptările: „O revoltă nu face o revoluție”. Până acum, cinci persoane au fost arestate în Morón, iar analiștii se tem de ce e mai rău. „Presupunerea mea este că autoritățile vor aplica cele mai dure pedepse posibile”, a explicat LeoGrande.

Negocieri discrete cu Washingtonul

Numai că, în paralel cu represiunea, Havana poartă discuții cu Washingtonul. Președintele Díaz-Canel a confirmat recent că a avut discuții preliminare cu administrația Trump, alături de fostul lider cubanez Raúl Castro, acum în vârstă de 94 de ani. „Discuțiile sunt într-un stadiu incipient și suntem încă departe de un acord”, a precizat președintele.

Surse familiare cu negocierile susțin că nepotul lui Castro, Raúl Guillermo Rodríguez Castro, a purtat discuții cu oficiali americani, inclusiv la o întâlnire recentă pe insula St. Kitts. Rodríguez Castro (cunoscut drept „Crabul”, deoarece s-a născut cu un deget în plus) este locotenent-colonel în Ministerul de Interne și șeful pazei bunicului său, având legături strânse cu armata, care controlează o mare parte din turism.

Semne de deschidere?

Ca un posibil gest de bunăvoință, guvernul cubanez a început eliberarea a 51 de prizonieri, printre care activiști și protestatari. Mai mult, autoritățile ar urma să anunțe o reformă majoră: permiterea membrilor diasporei cubaneze să investească pe insulă și să dețină companii sau proprietăți.

Omul de afaceri cubano-american Hugo Cancio, fondatorul platformei Katapulk, vede un potențial uriaș. „Dacă toate drepturile noastre vor fi restabilite, va fi un moment istoric”, a afirmat acesta.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetPrințul Harry caută împăcarea cu regele Charles și prințul William după șase ani de tensiuniLylaChatGPT îți poate confirma temerile fără să le verifice. Riscurile explicate de un psihiatruRevista IoanaCum recuperezi 50 de bani pentru ambalajele SGR în 2026 și ce verifici înainte să le duci la returnareNews24Refuzul școlii și izolarea pot semnala bullyingul. Ce recomandă psihologul părințilorDolce SportControalele pentru sportivi au tarife diferite după vârstă. Ce evaluări și proceduri sunt disponibileGetPonyMaserati își actualizează gama pentru 2027, cu un nou Grecale Modena V6 de 385 hp