Procurorii din București investighează o rețea de evaziune fiscală și spălare de bani
57 de persoane implicate în scheme frauduloase cu prejudiciu estimat la 20 milioane euro
Procurorii Parchetului Tribunalului București (PTB) au demarat urmărirea penală împotriva a 57 de indivizi suspectați de evaziune fiscală și spălare de bani, utilizând societăți comerciale fictive. Prejudiciul total cauzat bugetului național este evaluat la aproximativ 20 milioane euro.
Modus operandi: facturi false și transferuri bancare
Între decembrie 2009 și ianuarie 2014, doi dintre acuzați au creat o rețea formată din 17 societăți comerciale fictive, emitând un număr semnificativ de facturi către alte 52 de firme. Aceste documente atestau operațiuni inexistente, iar companiile beneficiare le-au înregistrat pentru a reduce baza impozabilă.
Conform comunicatului PTB, „pentru a da impresia că tranzacțiile erau legitime”, cei doi acuzați au colaborat cu reprezentanții firmelor beneficiare pentru a efectua plățile prin transfer bancar. Ulterior, banii erau retrasi în numerar și returnați inițialilor dispunători ai plăților. Aceștia își opreau un comision între 6% și 8% din sumele astfel gestionate.
Colaboratori implicați în schemele frauduloase
În cadrul acestei activități ilegale, mai multe persoane au fost implicate în gestionarea relației cu băncile. Acestea realizau retrageri fie prin ATM-uri, fie direct la casierii bancare. De asemenea, existau indivizi care acceptau să figureze ca asociați sau administratori ai societăților fantomă contra unor sume modice.
Cei doi acuzați au recrutat persoane cu situație financiară precară pentru a deschide conturi pe numele lor la diverse bănci. Societățile create aveau domenii variate precum construcții sau publicitate; totuși, niciuna nu desfășura activitate comercial reală sau nu avea angajați funcționali.
Mecanismele controlului financiar
Pentru a menține controlul asupra fondurilor obținute prin intermediul acestor firme fictive, cei doi inculpați impuneau administratorilor statutari să împuternicească persoane apropiate pe conturile respective. Astfel aveau acces exclusiv la fondurile disponibile și puteau efectua transferuri online între diferitele entități implicate.
La cererea celor 51 de firme implicate (de asemenea suspecte), aceștia emiteau facturi fiscale fără ca livrările reale să se fi realizat vreodată. Sumele obținute erau ulterior retrase fie integral în numerar fie fracționate pentru a evita suspiciunile băncilor.
Impactul asupra bugetului statului
Retragerile financiare eronate erau justificate prin contracte fictive prezentate unităților bancare ca dovezi ale unor împrumuturi inexistente. Majoritatea sumelor extrase ajungea apoi la reprezentanții firmelor care inițial efectuaseră plățile sub formă contravalorii bunurilor sau serviciilor neprestate efectiv.
Astfel, între decembrie 2009 și ianuarie 2014, cele douăzeci şi douăde societati comerciale menţionate anterior au transferat suma totalizată de aproximativ 87 milioane lei către conturile firmelor fantomă controlate direct de cei doi inculpaţi – toate acestea având scopul principal al evitării obligaţiilor fiscale legale şi transformării sumelor într-un venit personal aparent legalizat al reprezentanților acestor companii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCând este permis claxonul în oraș și ce abateri aduc amenzi de până la 1.081,25 lei sau suspendarea permisului
BravonetCalea Victoriei se închide temporar pentru evenimente în 9-11 octombrie. Pe unde poți traversa cu mașina
LylaDiagnosticele greșite de ADHD și autism pot afecta copiii, avertizează o analiză britanică
Revista IoanaVarianta XFG este prezentă în Europa. Ce arată datele despre riscuri și simptome
News24Luca Niculescu spune că România a încheiat procedurile tehnice pentru OCDE înaintea celorlalți candidați
Dolce SportSportul pentru copii. Beneficiile mișcării periodice și semnele antrenamentelor prea grele
