România se confruntă cu deficit sever de abilități digitale în rândul lucrătorilor

România, codașă la digitalizare. 3 motive pentru care firmele rămân în urmă

Mai puțin de un sfert dintre români aveau competențe digitale de bază în 2023. Cifra exactă, 27,7%, este aproape la jumătate față de media Uniunii Europene de 55,56% și e mai mult decât o statistică într-un raport european. Este o frână de mână trasă pentru economia locală și pentru orice companie care vrea să concureze în 2026. În timp ce pe hârtie există o strategie națională pentru Inteligența Artificială și banii din PNRR curg spre digitalizarea statului, realitatea din teren arată o prăpastie imensă între planuri și capacitatea oamenilor de a le implementa. Analizăm trei motive cheie care explică de ce România bate pasul pe loc în cursa tehnologică.

1. O forță de muncă nepregătită

Orice companie, de la un start-up în AI la o fabrică ce vrea să-și automatizeze producția, are nevoie de oameni. Iar în România, bazinul de talente digitalizate este extrem de redus. Datele din raportul „Deceniul Digital 2025” al Comisiei Europene sunt clare: decalajul față de restul UE este vizibil la toate nivelurile. Doar 21% dintre locuitorii din mediul rural au abilități digitale de bază, aproape jumătate față de media europeană. Nici în rândul tinerilor, considerați nativi digital, situația nu este roz. Doar 47,19% dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani ating un nivel minim de competență, comparativ cu aproape 70% în UE.

Problema se adâncește odată cu înaintarea în vârstă. La polul opus, doar 6,17% dintre persoanele între 65 și 74 de ani au competențe digitale, față de o medie UE de 28,19%. Chiar și printre absolvenții de studii superioare, unde ne-am aștepta la performanță, România este sub medie: 64% au abilități de bază, în timp ce în Uniune procentul se apropie de 80%. Aceste cifre arată că firmele pur și simplu nu găsesc pe piața muncii suficienți oameni capabili să lucreze cu tehnologii moderne, de la software de business la platforme de inteligență artificială.

2. Școala nu ține pasul cu tehnologia

Deficitul de competențe digitale nu apare peste noapte. El este rezultatul unui sistem de educație care, deși excelează în oaze de performanță, nu reușește să ridice nivelul general al populației. De ani de zile, specializări precum „Matematică-informatică” de la colegii de top precum „Sfântul Sava” sau „Tudor Vianu” din București sunt cele mai căutate, cu medii de admitere de peste 9,50. Paradoxal, această performanță de elită nu se traduce într-o competență digitală de masă.

Raportul european subliniază necesitatea urgentă de a integra conceptele de digitalizare în curricula școlară și, mai ales, în programele de formare a profesorilor. Recent, Ministerul Educației a anunțat un plan de a pregăti peste 100.000 de cadre didactice, un pas necesar, dar tardiv. Fără profesori capabili să explice și să folosească noile tehnologii, elevii vor continua să iasă de pe băncile școlii nepregătiți pentru cerințele reale ale unei companii din 2026. Firmele ajung astfel să facă munca școlii: să învețe angajații noțiuni de bază, în loc să se concentreze pe inovație și dezvoltare.

3. Angajații, lăsați de izbeliște în companii

Deficitul nu vine doar din școală, ci și din lipsa de viziune a companiilor. Odată angajați, salariații români nu primesc suficiente resurse pentru a-și dezvolta abilitățile digitale, conform raportului Comisiei Europene. În timp ce tehnologia avansează exponențial, multe firme se mulțumesc cu status quo-ul, fără a investi în programe de reskilling sau upskilling. Această inerție este costisitoare și creează un cerc vicios: companiile nu investesc pentru că nu văd beneficii imediate, iar angajații rămân blocați la un nivel de competență depășit.

Ironia este că statul încearcă să forțeze o schimbare. O mare parte din fondurile PNRR sunt alocate digitalizării sectorului public, prin proiecte ambițioase precum cloud-ul guvernamental, identitatea digitală (ROeID) sau Ghișeul Digital Unic. Românii par să susțină aceste inițiative: un Eurobarometru din 2025 arăta că 67% dintre ei cred că accesul la servicii publice online va fi important în viitor. Doar că, fără o forță de muncă pregătită atât în sectorul public, cât și în cel privat, riscăm să construim autostrăzi digitale pe care nu are cine să circule. Banii europeni pot finanța infrastructura, dar nu pot cumpăra competențe. Acestea trebuie construite, prin educație și investiții constante în oameni.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCând se folosesc luminile de ceață și la ce amendă ajunge folosirea lor greșită în 2026BravonetRenate Reinsve a trecut prin 17 duble pentru o scenă din „Fjord”, filmul lui Cristian MungiuLylaCeasurile au fost mutate înapoi pe 25 octombrie. Cum îți adaptezi somnul când se întunecă mai devremeRevista IoanaAlimentele și locuința absorb 51,7% din consum. Repere de buget pentru HalloweenNews24Ce au demonstrat Sergiu Pasca și Adrian Krainer în medicină și care dintre cercetări a devenit tratamentDolce SportReal Madrid riscă să ajungă la 9 puncte în urma Barcelonei dacă pierde pe Camp Nou