România a ieșit din grupul statelor cu carburanți ieftini din Uniunea Europeană, după ce în iunie 2026 benzina a urcat la aproximativ 1,82-1,84 euro/litru, peste media europeană, iar motorina la aproximativ 1,80 euro/litru, foarte aproape de media UE. Pentru companii, schimbarea nu este doar una statistică: un input esențial pentru transport, distribuție, agricultură și industrie nu mai oferă avantajul de cost care a susținut competitivitatea locală ani la rând.
În cifre, saltul este vizibil față de 2023, când benzina din România costa 1,33-1,40 euro/litru, iar motorina 1,41-1,52 euro/litru, potrivit Weekly Oil Bulletin al Comisiei Europene. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 0,42-0,51 euro/litru la benzină și de circa 0,28-0,39 euro/litru la motorină în trei ani. Iar clasarea României pe locurile 11-14 în ierarhia europeană a prețurilor arată pierderea unui avantaj economic păstrat aproape două decenii.
Miza financiară este mai severă decât indică prețul de la pompă. Raportat la venituri, România ajunge pe ultimul loc în Uniunea Europeană: un salariat plătit cu salariul mediu poate cumpăra aproximativ 608 litri de carburant pe lună, conform analizei realizate de Dumitru Chisăliță, expert în energie. Pentru piață, acesta este indicatorul care contează în consum, în costul flotelor și în presiunea transmisă mai departe în prețurile bunurilor.
Dumitru Chisăliță, expert în energie, sintetizează diferența dintre prețul nominal și costul economic real:
„Problema nu este că astăzi România se găsește pe locul 11 la benzină sau locul 14 la motorină în UE. Problema este că România ocupă primul loc atunci când prețurile sunt raportate la veniturile populației. Asta înseamnă că, în termeni reali, românii cumpără mai puțini litri de carburant din salariul lor decât aproape orice alt cetățean european.”
Pentru mediul de afaceri, efectul este dublu. Costul logistic crește direct, iar cererea internă este lovită indirect, pentru că o parte mai mare din venitul disponibil se mută spre cheltuieli incompresibile. Numai că presiunea nu se oprește la pompă: carburantul intră în costul transportului de marfă, în lucrările agricole, în distribuția de retail și în prețul final plătit de consumator.
Fiscalitatea explică o parte mare din scumpire, iar statul colectează mai mult din fiecare litru
Unul dintre motoarele principale ale scumpirii este componenta fiscală. Accizele au crescut cu aproximativ 61% la benzină și 62% la motorină în ultimii trei ani. La un preț care se apropie de 9,2 lei/litru, o parte semnificativă din sumă este formată din taxe și impozite, ceea ce transferă rapid inflația din piața energiei în încasări bugetare mai mari.
Conform Capital, comparația regională ridică o problemă de politică fiscală, nu doar de piață petrolieră. Dumitru Chisăliță susține că alte state au ales să protejeze consumul și competitivitatea prin intervenții fiscale temporare, în timp ce România a lăsat povara să fie absorbită de populație și de companii.
Expertul în energie explică diferența de abordare față de alte economii din UE:
„Toate țările europene sunt afectate de aceleași șocuri. Diferența este că alte state și-au protejat competitivitatea și cetățenii. Polonia, de exemplu, a redus TVA la carburanți și a prelungit măsurile de plafonare pentru a limita impactul asupra consumatorilor.”
Pentru decidenți, această comparație are o concluzie practică: dacă Guvernul ar căuta amortizarea șocului, instrumentele aflate la îndemână sunt în primul rând fiscale, adică ajustarea temporară a TVA sau a accizelor. Datele disponibile nu indică însă vreo măsură anunțată până acum.
Și apare aici o contradicție economică relevantă. România extrage petrol, rafinează petrol și are acces la Marea Neagră, deci nu pornește dintr-o poziție de dependență integrală de importuri. Cu toate acestea, prețurile interne au ajuns apropiate de cele din economii cu venituri net superioare.
Dumitru Chisăliță, expert în energie, descrie acest decalaj astfel:
„România extrage petrol. România rafinează petrol. România are acces la Marea Neagră. România nu este dependentă integral de importuri. Și totuși românii plătesc prețuri apropiate de Germania, Austria sau Belgia.”
Impactul merge dincolo de pompă și alimentează inflația din toată economia
Contextul macroeconomic amplifică efectul. Inflația în România era de 10,9% în mai 2026, iar salariul mediu net era în scădere. Într-o astfel de combinație, scumpirea carburantului funcționează ca un multiplicator al costurilor: împinge în sus cheltuielile de transport, comprimă marjele companiilor care nu pot transfera integral prețul și reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Iar pentru sectoarele cu rulaj mare și marje mici, precum logistica, agribusiness-ul sau distribuția, diferența de câțiva zeci de bani pe litru poate trece rapid din categoria cost variabil în categorie de risc operațional. Dacă benzina a urcat de la 1,33-1,40 euro/litru în 2023 la 1,82-1,84 euro/litru în iunie 2026, majorarea procentuală este de ordinul a peste 30% față de capătul superior al intervalului din 2023 și de aproape 37%-38% față de capătul inferior. Pentru flotele comerciale, o astfel de variație erodează bugetele într-un ritm mai rapid decât pot fi renegociate contractele.
Dumitru Chisăliță pune această legătură în termeni direcți pentru economia reală: „Carburantul nu este doar un produs. El intră în costul fiecărui kilogram de pâine, al fiecărui transport, al fiecărei facturi și al fiecărui produs din magazin.”
Dar efectul redistributiv este la fel de important ca efectul inflaționist. Odată cu creșterea prețurilor și a taxelor incluse în preț, statul își majorează încasările, în timp ce gospodăriile și companiile absorb costul. Același expert rezumă mecanismul astfel: „Practic, statul român a devenit unul dintre marii câștigători ai inflației. Cetățeanul a devenit finanțatorul de serviciu al deficitelor bugetare.”
Datele publicate până acum nu includ o estimare separată a impactului asupra profitabilității rafinăriilor și distribuitorilor și nici un calendar oficial de măsuri fiscale compensatorii. Faptul verificabil este acesta: la un preț de aproape 9,2 lei/litru și cu doar aproximativ 608 litri cumpărabili din salariul mediu lunar, România este statul din UE în care carburantul apasă cel mai greu raportat la venit.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 km
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaMai multe diete au fost asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă într-un studiu pe 7.500 de adulți
Revista IoanaCând pui murăturile pentru iarnă? Temperatura decide cât durează fermentarea
News24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
