Donald Trump, angajat într-un conflict militar cu Iranul, se confruntă cu o opoziție neașteptată din partea celor mai apropiați aliați europeni. Liderii din Marea Britanie, Spania și Franța au refuzat să permită Statelor Unite să folosească baze aeriene de pe teritoriul lor pentru operațiuni ofensive, declanșând o criză transatlantică majoră.
Riftul amenință să escaladeze într-o confruntare comercială între SUA și Uniunea Europeană, în timp ce „relația specială” dintre Washington și Londra este în pragul colapsului. Potrivit unei analize Politico, după un an în care a criticat și amenințat liderii europeni, Trump descoperă valoarea aliaților strategici, dar reacția sa la refuzul acestora a tensionat și mai mult relațiile.
Refuz categoric de la Londra și Madrid
Președintele american și-a exprimat frustrarea față de premierul britanic Keir Starmer, care a interzis decolarea bombardierelor americane de la bazele din Marea Britanie pentru orice operațiune care nu este strict „defensivă”. Vizibil iritat, Trump a comentat: „Acesta nu este Winston Churchill cu care avem de-a face.”
În Spania, premierul Pedro Sánchez a adoptat o poziție similară, condamnând operațiunea militară din Orientul Mijlociu ca fiind ilegală. Marți seară, Trump a catalogat guvernul lui Sánchez drept „teribil” și „neprietenos” pentru decizia de a bloca accesul avioanelor militare americane la bazele spaniole și a amenințat cu întreruperea comerțului. Răspunsul lui Sánchez a venit prompt într-un discurs televizat: „Nu vom adopta o poziție care contravine valorilor și principiilor noastre din teama de represalii din partea altora.”
Acuzații de la Casa Albă și dezmințiri imediate
Presiunea de la Washington a continuat. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că „președintele se așteaptă ca întreaga Europă – toți aliații noștri europeni, desigur – să coopereze în această misiune mult-așteptată, nu doar pentru Statele Unite, ci și pentru Europa, de a zdrobi regimul iranian ticălos care nu numai că amenință America, ci și pe aliații noștri europeni.” Leavitt a informat reporterii că Spania „a fost de acord să coopereze”, însă guvernul spaniol a negat imediat informația.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a escaladat retorica, afirmând că atitudinea „extrem de necooperantă” a Madridului va afecta operațiunile militare. „Spaniolii pun vieți americane în pericol,” a acuzat el. În acest timp, avioanele americane de realimentare staționate în Spania au fost mutate în alte baze europene, unele ajungând temporar în Franța.
Fantomele Irakului și valoarea alianțelor
Situația actuală amintește de diviziunile provocate de invazia americană în Irak din 2003. Emily Thornberry, președinta comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul britanic, a comentat pentru Politico: „Presupun că președintele Trump nu a încercat să obțină sprijinul NATO pentru războiul din Iran – poate că nu a crezut că merită.” Ea a adăugat: „Bănuiesc că acum ar putea învăța o lecție despre valoarea de a avea o bază largă de aliați.”
Chiar și în SUA au existat avertismente. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, l-ar fi avertizat pe Trump că un război cu Iranul fără sprijinul aliaților cheie ar fi mult mai periculos. Un oficial UE a confirmat sub anonimat: „Trump are nevoie de Europa pentru asta.” Singurul lider european care a primit laude de la Trump a fost cancelarul german Friedrich Merz, după ce baza aeriană Ramstein a fost pusă la dispoziția forțelor americane. „Germania a fost grozavă. El a fost formidabil,” a spus Trump, precizând: „Nu le cerem să trimită trupe la sol sau altceva.”
Miza pentru Europa: între principii și dependență
Deși liderii europeni își mențin poziția fermă, ei rămân dependenți de SUA pentru securitatea continentului, în special în contextul războiului din Ucraina. Un diplomat european a explicat dilema: „Dacă vrem ca dreptul internațional, ordinea bazată pe reguli și orice formă de multilateralism să prevaleze, trebuie să putem exprima îngrijorare față de acțiunile americane. Ce pârghie vom avea în războiul lui Putin din Ucraina dacă Europa nu poate exprima nicio obiecție față de războiul SUA împotriva Iranului? Ne-am pierde credibilitatea.”
Constance Stelzenmüller, expert la Brookings Institution, consideră că atitudinea Washingtonului trădează o slăbiciune. „O putere care este sigură de realitatea și legitimitatea propriei puteri nu tratează oamenii sau alte puteri în acest fel,” a spus ea. „Gândul că am putea asista la autodistrugerea puterii americane – asta cred că este ceea ce le insuflă cu adevărat teamă chiar și celor mai critici dintre aliați.” Între timp, Marea Britanie, Franța și Germania își trimit nave de război în Orientul Mijlociu pentru a-și proteja interesele, riscând să fie atrase într-un conflict care se extinde. Un diplomat a concluzionat: „Și aceasta este o decizie mare.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum alegi o lenjerie răcoroasă și ce verifici pe etichetă când cumperi bumbac 100% sau bambus
News24Hassan are magazinul devastat la Paris după 10 ani de muncă. Chiria și salariile rămân de plătit
Dolce SportEUIPO îi refuză lui Gigi Becali înregistrarea denumirii „FCSB Steaua” ca marcă
GetPonyCe dotări sunt obligatorii la autoturismele noi din 7 iulie 2026 și ce presupune semnalizarea frânării bruște
BravonetPrințul Harry caută împăcarea cu regele Charles și prințul William după șase ani de tensiuni
LylaCum aplici serul și uleiul ca părul să nu pară gras. Cantitățile și pașii potriviți pentru textura lui
