Agricultură

Extinderea poligonului MApN la Smârdan pune în pericol investiții de zeci de milioane de euro

Extinderea poligonului MApN la Smârdan pune în pericol investiții de zeci de milioane de euro

Investiții private de milioane de euro, acum amenințate

Peste 7.000 de hectare cultivate la Smârdan, județul Galați, intră sub riscul extinderii poligonului militar. Este unul dintre cele mai mari din România, alături de Cincu și Babadag. Pe aceleași terenuri, fermierii și statul au investit deja zeci de milioane de euro în irigații, energie și utilaje.

Consecința imediată cade pe capitalul deja imobilizat. Fermierii din zonă spun că sunt periclitate sisteme de irigații, panouri fotovoltaice, pivoți, conducte subterane, stații de pompare și utilaje agricole. Agricultorii care lucrează terenuri în arendă rămân expuși direct. Legea exproprierii îi despăgubește pe proprietari, dar nu acoperă investițiile făcute de arendași.

Expunerea financiară se vede clar la nivel individual. Un singur agricultor, Alin Dănăilă, a investit 2 milioane de euro în ultimii doi ani. A finanțat sisteme de irigații pentru un teren de 800 de hectare.

„Nu ni s-a dat un termen, durează un an, doi, trei. În 2 ani de zile am investit 2 milioane de euro în stații și în sisteme de irigat. Nu știu ce o să pățim. Faliment. Chiar eu am întrebat și au spus că ar fi bine să… că ei n-ar investi dacă ar fi în locul nostru. Am venit cu o propunere să schimbe puțin harta, structura terenului, să se ducă mai mult către est pentru că am aflat de la ANIF că acolo nu s-au făcut investiții în ultimii 30 de ani, terenul este liber, aici în toată zona asta avem investiții”, a declarat Alin Dănăilă.

Problema nu se oprește la activele private. ANIF Galați a modernizat, din fonduri europene, rețele de irigații din aceeași zonă. Unul dintre canalele sale principale traversează viitorul poligon. Aici apare un cost bugetar greu de justificat: o investiție publică în infrastructură agricolă este blocată de o altă decizie a statului.

Adrian Pârvu, director ANIF Galați, a rezumat direct efectul economic al conflictului instituțional, cum relatează Observator.

„Practic de ce am mai investit și de ce investim în continuare dacă există posibilitatea și riscul ca la un moment dat să vină ministerul să ne spună de aici nu mai puteți da apă mai departe.”

Vulnerabilitatea exploatațiilor agricole în arendă

Vulnerabilitatea cea mai mare apare la fermele care operează pe terenuri luate în arendă. Proprietarul intră în logica despăgubirii prin expropriere. Operatorul agricol rămâne însă cu activele specializate instalate pe teren: stații, conducte, pivoți, panouri fotovoltaice și utilaje. Pierderea se mută astfel de la valoarea terenului la capitalul investit în producție.

Ministerul Apărării Naționale a refuzat să ofere un punct de vedere public. A invocat clasificarea informațiilor solicitate drept secret de serviciu. Pentru fermieri, asta înseamnă că deciziile economice se iau deja sub risc, fără vizibilitate publică asupra proiectului militar.

Marius Gheorghe, președintele Federației Utilizatorilor de Apă, a descris costul practic al acestui cadru pentru investitorii agricoli.

„Ei când au venit și au discutat cu noi atunci în aprilie legea exproprierii. Ok, dai la proprietar, dar noi? Eu ce fac cu investiția? Păi dezafectați. Și atunci unde ajungem? Pe ei nu îi interesează, noi ce facem? Răspunsul dânșilor a fost clar – este dreptul dumneavoastră să dați statul român în judecată. Vorbiți serios? E simplu?”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Pârvu Alin Dănăilă ANIF Galați MApN Smârdan