În viitor, proteinele microbiene ar putea înlocui carnea

28

În viitor, pentru a putea reduce la jumătate, până în 2050 emisiile de dioxid de carbon (CO”) şi defrişările asociate agriculturii, este necesară înlocuirea treptată a 20% din consumul global de carne de vită şi de miel cu aşa-numitele proteine microbiene, care reproduc textura cărnii, conform unui studiu publicat miercuri, informează AFP.

Din punct de vedere al mediului, pe baza proiecţiilor actuale privind creşterea populaţiei şi a cererii de alimente, înlocuirea a jumătate din consumul de carne roşie cu proteine microbiene, cultivate în cuve de oţel inoxidabil, ar permite reducerea cu peste 80% a pierderii copacilor şi a poluării cu CO2, au calculat autorii într-un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature.

Astfel, „Cu o schimbare relativ mică în consumul de carne de rumegătoare, pot fi reduse considerabil emisiile de gaze cu efect de seră în urma defrişărilor tropicale”, a declarat pentru AFP cercetătorul principal Florian Humpenoder de la Institutul de Cercetare a Impactului Schimbărilor Climatice din Potsdam (PIK).

„Aceasta este o contribuţie importantă la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris asupra climei”, a menţionat acesta, notează Agerpres.

Concret, în trei rapoarte climatice de referinţă publicate de grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPPC) ai ONU în luna august 2021, februarie 2022 și aprilie 2022 au arătat, într-o manieră alarmantă, că obiectivul fundamental al Acordului de la Paris din 2015, acela privind limitarea încălzirii globale la un nivel cu mult sub 2 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, este serios ameninţat.

Sistemul alimentar global este responsabil de aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, iar producţia de carne de vită reprezintă principalul contributor din sectorul agricol, remarcă studiul.

Industria creşterii bovinelor contribuie în două moduri la această situaţie. Pe de o parte, duce la distrugerea pădurilor tropicale (care altfel ar absorbi C02) pentru crearea păşunilor şi culturilor (soia şi altele) destinate hrănirii vitelor.

Pe de altă parte, prin procesul de digestie, rumegătoarele sunt o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO2 la o scară a timpului de 100 de ani.

O suprafaţă cultivată redusă

În acest context, alte tipuri de înlocuitori pentru carne, inclusiv cele pe bază de plante, sunt deja prezente pe rafturile supermarketurilor. Dar, pe măsură ce lumea se străduieşte să găsească soluţii pentru a ameliora problemele climatice, aceste „alimente noi”, şi altele, vor deveni o industrie majoră în următoarele decenii, potrivit previziunilor pieţei reflectate în studiu.

Astfel, hrana obţinută prin cultura de celule microbiene, sau fungice, suferă un proces de fermentaţie, analog celui din producţia vinului sau berii. Celulele se hrănesc cu glucoză, din trestie de zahăr sau din sfeclă, de exemplu, pentru a produce proteine, ceea ce înseamnă că producţia necesită terenuri cultivate. Însă, într-o proporţie mult mai mică în comparaţie cu producţia cărnii roşii, potrivit studiului.

Presupunând că metodele agricole şi modelele de consum actuale vor continua în următorii 30 de ani, suprafaţa de păşune la nivel mondial ar creşte cu aproape un milion de kilometri pătraţi.

Însă, dacă 20% din carnea consumată ar fi înlocuită cu proteine microbiene, suprafaţa cultivată ar scădea sub nivelurile actuale.

Beneficiile proteinelor obţinute pe bază de microbi sau ciuperci depăşesc impactul asupra climei sau asupra mediului, a declarat Hanna Tuomisto, cercetătoare la Universitatea din Helsinki, care nu a fost implicată în acest studiu. „Micoproteina este un înlocuitor ideal pentru carne deoarece este bogată în proteine şi conţine toţi aminoacizii esenţiali”, a spus specialista, citată în studiul din revista Nature.

De asemenea, lucrarea științifică evidențiază că s-ar reduce utilizarea apei pentru agricultură şi emisiile unui alt gaz cu efect de seră, protoxid de azot (N2O), prin îngrăşăminte.

în opinia sa, „Guvernele şi industria alimentară trebuie să se coordoneze pentru a dezvolta norme adecvate şi pentru a câştiga astfel încrederea publicului”, a declarat la rândul său Tilly Collins, de la Imperial College London, într-un comentariu publicat de Science Media Centre.

Reducerea consumului de carne combate schimbările climatice

În contextul comparativ, reducerea consumului de carne şi produse lactate în ţările cele mai bogate ar contribui cu reducerea cu peste 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activităţile agricole, pe lângă faptul că ar îmbunătăţi sănătatea populaţiei, arată o cercetare publicată în luna ianuarie de revista ştiinţifică Nature Foods.

În opinia sa, „Dacă reducem consumul de carne vor fi eliberate terenuri pentru alte culturi şi împăduriri, ceea ce ar relaxa mult ecosistemele şi ar spori securitatea alimentară în întreaga lume”, remarca Martin Bruckner, profesor la Universitatea de Economie din Viena (WU) şi unul dintre autorii studiului.

Astfel, aceste „terenuri eliberate” ar putea capta circa 100 de miliarde de tone de CO2, ceea ce ar contribui la atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius faţă de era preindustrială, asumat la conferinţa COP26 privind schimbările climatice din noiembrie 2021.

În cadrul studiului intitulat „schimbarea dietei naţiunilor cu venituri înalte poate conduce la un dublu beneficiu climatic”, a analizat impactul ambiental al unei aşa-numite diete sănătoase planetare în 54 de ţări dezvoltate.

O dietă sănătoasă la nivel planetar este descrisă ca fiind bazată în special pe produse vegetale şi pe un consum mai redus de produse de origine animală, zahăr şi grăsimi saturate.

Deşi producţia de legume contribuie şi ea la încălzirea globală, autorii studiului propun mai multe strategii pentru a o face mai prietenoasă cu mediul.

La rândul său, „Măsura cea mai simplă şi evidentă de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră este reducerea principalelor surse, adică creşterea animalelor (în special bovine), producţia de orez şi schimbarea modului de folosire a terenurilor”, susţine Bruckner.

Însă, remarcă el, punerea în practică a unor asemenea măsuri este limitată de actualele politici agricole ale Uniunii Europene. UE este cel mai mare exportator de carne de porc, principalii producători fiind Germania, Spania şi Franţa. Dacă aceste ţări nu-şi reduc producţia şi nu recunosc cu „onestitate” gravitatea situaţiei, „lumea nu va reuşi să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius”, subliniază Martin Bruckner.

În plus, „fie ţările occidentale îşi reduc consumul de carne în mod controlat, fie mai devreme sau mai târziu schimbările climatice vor reduce producţia mondială de alimente şi vor obliga pe toată lumea să-şi scadă consumul”.

Aşadar,„Evitarea catastrofei climatice va necesita schimbări în stilul nostru de viaţă şi în economiile noastre, dincolo de cumpărarea de produse locale şi de amplasarea unor panouri solare pe acoperişul clădirilor”, concluzionează coautorul studiului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata